Skip to main content Skip to search

News

Actionarii vor putea scoate dividende din firme trimestrial, 100% din profitul firmei

Zilele trecute a fost adusa in discutie si depusa la Senat, o noua propunerea legislativă a unui grup de 34 de parlamentari de la Putere. Aceasta prevede retragerea trimestriala de dividende din firme, nu o dată pe an, cum se face si in prezent. Pe langa propunerea initiala, Comisia Economică a Senatului a introdus un amendament prin care s-a extins posibilitatea distribuirii trimestriale de dividende pe valoarea întreagă a profitului realizat de firmă pe perioada respectivă din an, si nu doar pe jumatate din profit – asa cum a fost prezentata initial propunerea legislativa.

Amendamentul a fost propus de senatorul PNL Florin Cîțu, iar  Legea 82/1991 a contabilitatii ar urma sa se modifice la art. 19, alineatul 3:

„Repartizarea profitului se înregisrează în contabilitate pe destinații, trimestrial și după aprobarea situatiilor financiare anuale astfel:
(…) În cursul exercițiului financiar opțional până la 100% din profitul contabil net realizat trimestrial, din care se scad orice pierderi raportate și sume depuse în rezerve în conformitate cu cerințele legale sau statutare, respectiv pe baza balanței de verificare. Această repartizare a profitului se efectuează pe baza aprobării Adunării generale a Acționarilor sau Asociaților, după caz (…).

(…) Dupa aprobarea situatiilor financiare anuale cu regularizarea sumelor repartizate in cursul exercitiului financiar; dividendele repartizate si platite in plus in cursul exercitiului financiar se returneaza in termen de 60 de zile de la data aprobarii situatiilor financiare anuale(…)”.

Inițiativa legislativă, cu tot cu amendamente aduse ulterior, a fost adoptată de Senat cu 101 voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere.

Cu toate ca a fost votata si adoptata, pentru a deveni lege, este nevoie să treacă și de Camera Deputaților , promulgată de șeful statului și publicată în Monitorul Oficial.

Concret, patronii si asociatii vor avea posibilitatea sa isi scoata din firme dividende, trimestrial, in cursul anului curent. Practic, in prezent, un om de afaceri isi poate lua dividendele o data pe an, iar propunerea legislativa ar da posibilitatea firmelor sa faca si distribuiri in timpul anului. Noile amendamente schimba inclusiv documentele necesare care permit luarea de dividende.

 

 

 

 

Read more

A aparut un NOU Ordin pentru incadrarea in activitatea de creare de programe pentru calculator

ORDIN PRIVIND INCADRAREA IN ACTIVITATEA DE CREARE DE PROGRAME PENTRU CALCULATOR.

  • ANEXĂ

Având în vedere prevederile:

Hotărârii Guvernului nr. 36/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale;
Hotărârii Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale;
Hotărârii Guvernului nr. 12/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale;
Hotărârii Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare;
– art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale, ministrul educaţiei naţionale, ministrul muncii şi justiţiei sociale şi ministrul finanţelor publice emit prezentul ordin.

Art. 1. – (1) Angajaţii operatorilor economici care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României în conformitate cu legislaţia în vigoare, al căror obiect de activitate include crearea de programe pentru calculator (cod CAEN 5821, 5829, 6201, 6202, 6209), beneficiază de scutirea de impozit pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor, prevăzută la art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

  1. a) posturile pe care sunt angajaţi corespund listei cuprinzând ocupaţiile menţionate în anexă;
    b) postul face parte dintr-un compartiment specializat de informatică, evidenţiat în organigrama angajatorului, cum ar fi: direcţie, departament, oficiu, serviciu, birou, compartiment sau altele similare;
    c) deţin o diplomă acordată după finalizarea unei forme de învăţământ superior de lungă durată sau deţin o diplomă acordată după finalizarea ciclului I de studii universitare de licenţă, eliberată de o instituţie de învăţământ superior acreditată, şi prestează efectiv una dintre activităţile prevăzute în anexă;
    d) angajatorul a realizat în anul fiscal precedent şi a înregistrat distinct în balanţele analitice venituri din activitatea de creare de programe pentru calculator destinată comercializării;
    e) veniturile anuale prevăzute la lit. d) au o valoare de cel puţin echivalentul în lei a 10.000 euro (calculat la cursul de schimb valutar mediu lunar comunicat de Banca Naţională a României, aferent fiecărei luni în care s-a înregistrat venitul) pentru fiecare angajat care beneficiază de scutirea de impozit pe venit.

(2) Societăţile care se înfiinţează în cursul anului fiscal, în vederea beneficierii de facilitatea fiscală prevăzută la alin. (1), sunt exceptate de la îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. d), pentru anul înfiinţării şi pentru anul fiscal următor.
(3) Societăţile care au făcut în cursul anului obiectul unei reorganizări potrivit legii, în vederea beneficierii de facilitatea fiscală prevăzută la alin. (1), sunt exceptate de la îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. d) pentru anul în care s-a produs operaţiunea de reorganizare.
(4) De prevederile alin. (1) beneficiază cetăţenii români şi cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene ale căror diplome sunt echivalate, prin structurile de specialitate ale Ministerului Educaţiei Naţionale, cu diploma acordată după finalizarea unei forme de învăţământ superior de lungă durată sau cu diploma acordată după finalizarea ciclului I de studii universitare de licenţă.

Art. 2. – Activitatea de creare de programe pentru calculator, în sensul prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă prestarea efectivă a uneia dintre activităţile de creare de programe pentru calculator corespunzătoare ocupaţiilor1 specifice menţionate în anexă.

Art. 3. – (1) Documentele justificative care se au în vedere la încadrarea persoanelor scutite de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, conform ocupaţiilor specifice prevăzute în anexă, sunt:

  1. a) actul constitutiv, în cazul operatorilor economici;
    b) organigrama angajatorului;
    c) fişa postului;
    d) copia cu menţiunea “conform cu originalul” a diplomei acordate după finalizarea studiilor în învăţământul universitar de lungă durată, însoţită de copia cu menţiunea “conform cu originalul” a foii matricole sau, după caz, a suplimentului la diplomă, respectiv copia cu menţiunea “conform cu originalul” a diplomei acordate după finalizarea ciclului I de studii universitare de licenţă, însoţită de copia cu menţiunea “conform cu originalul” a suplimentului la diplomă, respectiv copia legalizată a atestatului de echivalare a diplomei, eliberat prin structurile Ministerului Educaţiei Naţionale, pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene;
    e) copia cu menţiunea “conform cu originalul” a contractului individual de muncă;
    f) statul de plată întocmit separat pentru angajaţii care beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor, prevăzută la art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
    g) comanda internă, aprobată de organul de conducere abilitat al angajatorului, care atestă solicitarea iniţierii procesului de creare de programe pentru calculator;
    h) balanţa analitică în care să fie reflectate distinct veniturile din activitatea de creare de programe pentru calculator.

(2) Dosarul cuprinzând documentele justificative se va păstra la sediul angajatorului în vederea controlului. În situaţia în care angajatorul păstrează documentele justificative în format electronic, acestea vor fi semnate cu semnătură electronică extinsă bazată pe un certificat calificat, furnizat de un furnizor de servicii acreditat.
(3) Angajatorul va întocmi separat statul de plată pentru angajaţii care beneficiază de scutirea de impozit pe venit.
(4) Încadrarea unei persoane în categoriile de activităţi sau de ocupaţii, în scopul beneficierii de scutirea de impozit pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor prevăzută în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, constituie responsabilitatea angajatorului.

Art. 4. – Scutirea de impozit pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor, prevăzută la art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică lunar numai pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor, obţinute din desfăşurarea unei activităţi de creare de programe pentru calculator, în baza unui contract individual de muncă, indiferent de momentul angajării persoanei care beneficiază de scutire, şi fără a fi condiţionată de contribuţia acesteia la realizarea plafonului minim de venit prevăzut la art. 1 alin. (1) lit. e).

Art. 5. – (1) Anexa se actualizează periodic, în conformitate cu modificările şi completările Clasificării ocupaţiilor din România.
(2) Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 6. – Prevederile prezentului ordin vor fi duse la îndeplinire de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Ministerul Finanţelor Publice.

Art. 7. – (1) Prevederile prezentului ordin intră în vigoare la data de 1 a lunii următoare publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se aplică începând cu veniturile aferente lunii în care intră în vigoare ordinul.
(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă prevederile Ordinului ministrului comunicaţiilor şi pentru societatea informaţională, al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice şi al ministrului finanţelor publice nr. 872/5.932/2.284/2.903/2016 privind încadrarea în activitatea de creaţie de programe pentru calculator, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 9 ianuarie 2017.

Art. 8. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale,
Augustin Jianu
Ministrul educaţiei naţionale,
Pavel Năstase
p. Ministrul muncii şi justiţiei sociale,
Adrian Marius Rîndunică,
secretar de stat
Ministrul finanţelor publice,
Viorel Ştefan

ANEXĂ

LISTA
cuprinzând ocupaţiile specifice activităţilor de creaţie de programe pentru calculator

Nr.
crt.
Ocupaţia Descrierea activităţii
1. Administrator baze de date Activităţi de furnizare a expertizei de specialitate şi a asistenţei practice în managementul sistemelor de baze de date şi în utilizarea datelor informatice pentru a răspunde cerinţelor sistemului informatic în orice moment al ciclului de viaţă, în conformitate cu criteriile de calitate definite
2. Analist Activităţi de realizare a analizei în vederea definirii specificaţiilor pentru construirea efectivă a sistemelor informatice, susceptibile să răspundă cerinţelor utilizatorilor
3. Inginer de sistem în informatică Activităţi care combină aptitudinile analitice şi de proiectare cu cunoştinţe adecvate de tehnologie software şi hardware, în vederea definirii, proiectării, realizării, testării, implementării şi modificării sistemelor informatice ce conţin software ca principală componentă
4. Inginer de sistem software Activităţi de adaptare şi/sau de armonizare a soluţiilor hardware, software şi a sistemelor de operare, precum şi a aplicaţiilor existente ori proiectate la necesităţile reale sau estimate ale utilizatorilor, în vederea îndeplinirii cerinţelor privind satisfacerea gradului de solicitare (timpul de răspuns)
5. Manager de proiect informatic Activităţi de coordonare a sistemelor de dezvoltare specifice aplicaţiilor informatice majore, inclusiv coordonarea personalului şi urmărirea cerinţelor proiectelor (informaţii/date necesare, programare, analiză). Managerii de proiect dezvoltă, planifică, analizează, estimează şi stabilesc priorităţile aferente componentelor ce urmează să fie realizate, precum şi fazele şi termenele de execuţie a proiectelor.
6. Programator Activităţi de realizare a programelor pentru calculator, conform unor specificaţi predefinite, şi asamblarea lor în sisteme coerente, inclusiv testarea în vederea asigurării conformităţii cu specificaţiile
7. Proiectant de sisteme informatice Activităţi care combină aptitudinile analitice şi de proiectare bazate pe cunoştinţe de specialitate cu cunoştinţe în utilizarea instrumentelor software sau a limbajelor de programare, în vederea producerii şi implementării unor soluţii funcţionale care să corespundă cerinţelor predefinite ori unor necesităţi organizaţionale
8. Programator de sistem informatic Activităţi care combină aptitudinile analitice şi de proiectare cu cunoştinţe adecvate de tehnologie software şi hardware, în vederea definirii, proiectării, realizării, testării, implementării şi modificării sistemelor informatice ce conţin software ca principală componentă

 

Read more

Afla care sunt noile publicatii din Monitorul Oficial.

In Monitorul Oficial 463 / 21.06.2017 a fost publicat O 895 / 2017 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă la 30 iunie 2017 a operatorilor economici, precum şi pentru reglementarea unor aspecte contabile.

 

In Monitorul Oficial 467 / 21.06.2017 a fost publicat O 894 / 2017 privind completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 450/2016 pentru aprobarea Procedurii de corectare a erorilor cuprinse în situaţiile financiare anuale şi raportările contabile anuale depuse de operatorii economici şi persoanele juridice fără scop patrimonial.

 

In Monitorul Oficial 468 / 22.06.2017 a fost publicat O 409 / 2017 privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator.

 

Read more

Stiati care sunt limitele de deductibilitate ale unor categorii de cheltuieli care intra la calculul rezultatului fiscal?

 

Cheltuieli de protocol in limita de 2%;
Baza de calcul la care se aplica cota de 2% este profitul contabil la care se adauga cheltuielile cu impozitul pe profit si cheltuielile de protocol. Tot in cadrul cheltuielilor de protocol se includ si cheltuielile inregistrate cu taxa pe valoarea adaugata colectata potrivit prevederilor titlului VII, pentru cadourile oferite de contribuabil, cu valoare mai mare de 100 lei.
Cheltuieli sociale in limita unei cote de pana la 5%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Codului muncii.

Intra sub incidenta acestei limite urmatoarele:
1. ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru proteze, ajutoarele pentru pierderi produse in gospodariile proprii, ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament;
2. cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor unitati aflate in administrarea contribuabililor, precum: crese, gradinite, scoli, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti si altele asemenea;
3. cheltuielile reprezentand: cadouri in bani sau in natura, inclusiv tichete cadou oferite salariatilor si copiilor minori ai acestora, servicii de sanatate acordate in cazul bolilor profesionale si al accidentelor de munca pana la internarea intr-o unitate sanitara, tichete de cresa acordate de angajator in conformitate cu legislatia in vigoare, contravaloarea serviciilor turistice si/sau de tratament, inclusiv transportul, acordate de angajator pentru salariatii proprii si membrii lor de familie, precum si contributia la fondurile de interventie ale asociatiilor profesionale ale minerilor;
4. alte cheltuieli cu caracter social efectuate in baza contractului colectiv de munca sau a unui regulament intern;

NOTA: Valorea nominala a unui tichet de cresa pentru semestrul I 2017, incepand cu luna mai 2017, este de 440 lei. Din mai 2017, valoarea unui tichet de masa nu poate depasi suma de 15,09 lei.

 

Cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu sunt deductibile in limita corespunzătoare suprafeţelor construite prevăzute de Legea locuinţei 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se majorează din punct de vedere fiscal cu 10%.

Cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv in scopul activitatii economice sunt deductibile in procent de 50%, daca autoturismele au  o masă totală maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, aflate în proprietatea sau în folosinţa contribuabilului. Aceste cheltuieli sunt integral deductibile pentru situaţiile în care vehiculele respective se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:

  1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi servicii de curierat;
  2. vehiculele utilizate de agenţii de vânzări şi de achiziţii;
  3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;
  4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea către alte persoane sau pentru instruire de către şcolile de şoferi; 5. vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.

Cheltuielile care intră sub incidenţa acestor prevederi nu includ cheltuielile privind amortizarea.

Read more

300.000 de lei – noul plafon de TVA!

Un nou proiect aprobat de Senat: Se va marit plafonul de scutire de TVA de la 220.000 lei la 300.000 lei.

Un nou document a fost adoptat azi de Senat si va ajunge curand pentru votul final, la Camera Deputatilor. Documentul inscrie noi reguli pentru înregistrarea în scopuri de TVA a persoanelor impozabile care au statutul de microintreprindere.

Prin urmare, persoanele impozabile înființate pana la 1 ianuarie 2017 si care nu vor depăși plafonul  în perioada 1 ianuarie 2017 si data de 1 a lunii următoare celei în care va intra în vigoare actul normativ, vor fi obligate să solicite codul de TVA doar dacă vor realiza o cifra de afaceri de  cel puțin 300.000 de lei până la finalul anului în curs. La determinarea acestui plafon va fi luată în considerare și cifra de afaceri realizată în perioada de referință. Înregistrarea in scop de TVA va fi obligatorie și pentru acele firme mici ce nu vor atinge plafonul indicat în perioadă menționată anterior, dar îl vor depăși pe cel de 300.000 de lei până la 31 decembrie 2017.

Agentii economici care se vor constitui dupa data intrarii in vigoare a noilor prevederi, vor fi obligati sa plateasca TVA in cazul in care pana la finalul anului 2017, vor depasi Totodată, persoanele impozabile care se vor constitui după data de 1 a lunii următoare intrării în vigoare a noilor prevederi vor fi obligate să plătească TVA doar în cazul în care vor avea, de la înființare și până la final de 2017, o cifră de afaceri de cel puțin 300.000 de lei. Firmele care sunt inregistrate in scopuri de TVA, si care au depasit plafonul de 220.000 de lei, incepand cu data de 1 a lunii urmatoare celei in care va intra in vigoare noua prevedere, poate solicita scoaterea de la TVA atata timp cand nu a depasit plafonul de 300.000 lei.

In 2012, plafonul TVA – ului a fost majorat de la 35.0000 la 65.000 de euro (220.0000 lei). Pentru ca Romania a trebuit sa se adapteze normelor europene in vigoare, masura a fost luată prin intermediul Deciziei nr. 2012/181/UE, ce a fost transpusă în legislația națională prin Ordonanța de urgență nr. 24/2012, și a fost valabilă până la finalul anului 2014. Autoritățile autohtone au făcut în acea perioadă demersurile necesare pentru a obține prelungirea derogării obținute pentru aplicarea plafonului de 220.000 de lei, iar această prelungire, pentru trei ani, este valabilă până la 31 decembrie 2017.

Plafonul de înregistrare în scopuri de TVA din Romania este unul dintre cele mai ridicate la nivelul Uniunii Europene. Majoritatea statelor membre au plafoane cuprinse intre 15.000 euro si 40.000 euro. Exceptie face Marea Britanie care are un plafon de aproximativ 111.000 de euro.

De altfel, în lipsa unei aprobări din partea autorităților europene, de la 1 ianuarie 2018 ar trebui să se revină la plafonul anterior de scutire (35.000 de euro), în contextul în care cel de 65.000 de euro (220.000 de lei) este valabil până la finalul lui 2017.

Cine poate cere scutirea de la plata TVA???

Persoanele impozabile nou infiintate  pot beneficia de aplicarea regimului special de scutire daca in estimarea anuala, declara ca cifra afaceri va fi sub plafonul stabilit de noile prevederi.

 

Read more

NEWS: Din iulie, mii de firme trec de la impozit specific la microîntreprindere.

Din iulie, mii de firme trec de la impozit specific la microîntreprindere.

 

De la inceptul anului 2017, s-a introdus un nou tip de impozit. Acesta vine cu avantaje pentru anumite companii și le dezavantajează semnificativ pe altele.

Activitatile reglementate de Legea nr. 170/2016 , sunt corespunzătoare codurilor CAEN:

  • 5510– “Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare”;
  • 5520– “Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată”;
  • 5530– “Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere”;
  • 5590– “Alte servicii de cazare”;
  • 5610– “Restaurante”;
  • 5621– “Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente”;
  • 5629– “Alte servicii de alimentaţie n.c.a.”;
  • 5630– “Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor”.

Desi trecerea la impozitul specific a fost una anevoioasa si normele au aparut cu intarziere, agentii economici care au intrat sub incidenta legii, s-au conformat.

De curand, in urma unei analize mai amanuntite si in urma diverselor nemultumiri ridicate de contribuabili, se preconizeaza ca din vara, mai exact din iulie, persoanele juridice care desfasoara activitati economice care intrau sub incidenta Legii nr. 170/2016 –  vor trece din nou la impozitul pe microintreprindere.

Read more

Atentie!!! Noi termene pentru incheierea actelor aditionale aferente contractelor de munca.

Modificarea contractului de muncă: Incheierea actelor aditionale – Codul Muncii. 

Daca pana acum incheierea actelor aditionale se facea in termen de 20 de zile lucratoare de la aparitia modificarilor contractuale, potrivit unui proiect de act normativ al Ministerului Muncii și Justiției Sociale, noile actele adiționale referitoare la modificările contractelor individuale de munca, se vor incheia incheiate înainte ca schimbările sa fie aplicabile. Spre exemplu, in urma unei decizii luate de angajator pe data de 1 iulie 2017, actul adițional ce va fi atasat contractului individual de muncă, va fi încheiat cel târziu până la 30 iunie 2017.

„Orice modificare a unuia dintre elementele prevăzute la alin. (3) (alineatul 3 al articolului 17 din Codul muncii, ce face referire la elementele ce trebuie să se regăsească în contractul individual de muncă – n. red.) în timpul executării contractului individual de muncă impune încheierea unui act adițional la contract, anterior producerii modificării, cu excepția situațiilor în care o asemenea modificare este prevăzută în mod expres de lege”, scrie în propunerea legislativă publicată de MMJS

Aceasta noua propunere este inclusa intr-un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii. Documentul care atesta aceasta modificare este in  dezbatere publică, pe site-ul MMJS. Pentru ca proiectul sa fie aplicabil, acesta are nevoie mai întâi de aprobarea Guvernului și apoi de adoptarea în Parlament.

In acest moment, modificarea anumitor elemente contractuale atrage dupa sine și obligația de a le raporta Inspecției Muncii, cu ajutorul Registrului general de evidență a salariaților – Revisal. Prin urmare, depasirea celor  20 de zile lucrătoare de la apariția modificărilor, poate scoate din buzunarul angajatorului o amendă cuprinsă între 5.000 – 8.000 de lei. Asadar, modificarea termenului prevăzut de Codul muncii va fi in stransa legatura cu modificarea termenului de raportare în Revisal.

Unul din motivele care au stat la baza sustinerii proiectului de lege, este acela ca efectele se produc pentru viitor, nu retroactiv.

Read more

News: NOI ORDONANŢE DATE DE GUVERNUL ROMÂNIEI

In Monitorul Oficial 438 / 13.06.2017 a fost publicata OUG 42 / 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscal, ce aduce modificari/completari referitoare la schimbul automat de informatii, domeniul de aplicare şi condiţiile schimbului automat obligatoriu de informaţii cu privire la raportul pentru fiecare ţară în parte.

Prezenta ordonanță de urgență întră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția prevederilor art. I pct. 9, care intră în vigoare în termen de 10 zile de la data publicării.

Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

  1. La articolul 286, litera i)se modifică și va avea următorul cuprins:
  2. i)schimb de informații automat:
  3. în sensul art. 291 alin. (1), art. 2911și al art. 2913, comunicarea sistematică a informațiilor predefinite către alt stat membru, fără cerere prealabilă, la intervale regulate prestabilite. În sensul art. 291 alin. (1), prin informații disponibile se înțelege informațiile din dosarele fiscale ale statelor membre care comunică informațiile respective, ce pot fi accesate în conformitate cu procedurile de colectare și de procesare a informațiilor din acel stat membru;
  4. în sensul art. 291 alin. (4), comunicarea sistematică a informațiilor predefinite referitoare la rezidenții din alte state membre către statul membru de rezidență relevant, fără cerere prealabilă, la intervale regulate prestabilite;
  5. în sensul oricăror altor dispoziții din prezentul capitol, cu excepția prevederilor art. 291 alin. (1) și (4), art. 2911și art. 2913, comunicarea sistematică de informații predefinite furnizate în conformitate cu pct. 1 și 2.

În sensul art. 291 alin. (4) și (7), art. 304 alin. (2) și art. 308 alin. (2) și (3), orice termen scris cu inițială majusculă are sensul atribuit conform definițiilor corespunzătoare prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul cod. În sensul art. 2913 și al anexei nr. 3 la prezentul cod, orice termen scris cu inițială majusculă are sensul atribuit conform definițiilor corespunzătoare prevăzute în această anexă.”

  1. După articolul 2912se introduce un nou articol, articolul 2913, cu următorul cuprins:

Art. 2913. – Domeniul de aplicare și condițiile schimbului automat obligatoriu de informații cu privire la raportul pentru fiecare țară în parte

(1) O societate-mamă finală a unui grup de întreprinderi multinaționale care își are rezidența fiscală în România sau o altă entitate raportoare, în conformitate cu secțiunea II din anexa nr. 3 la prezentul cod, au obligația să depună un raport pentru fiecare țară în parte, pentru fiecare an fiscal de raportare, în termen de 12 luni de la ultima zi a anului fiscal de raportare a grupului de întreprinderi multinaționale, în conformitate cu secțiunea II din anexa nr. 3 la prezentul cod.

(2) Autoritatea competentă din România care primește raportul pentru fiecare țară în parte prevăzut la alin. (1) transmite, prin intermediul schimbului de informații automat și în termenul stabilit la alin. (4), raportul pentru fiecare țară în parte oricărui altui stat membru în care, pe baza informațiilor din raportul pentru fiecare țară în parte, una sau mai multe entități constitutive din grupul de întreprinderi multinaționale al entității raportoare își au rezidența fiscală sau sunt supuse impozitării pentru activitatea economică desfășurată prin intermediul unui sediu permanent.

(3) Raportul pentru fiecare țară în parte trebuie să conțină următoarele informații cu privire la grupul de întreprinderi multinaționale:

  1. a)informații agregate referitoare la suma veniturilor, profitul/pierderile anterioare impozitării veniturilor, impozitul pe venit plătit, impozitul pe venit acumulat, capitalul declarat, profitul nedistribuit, numărul de salariați și imobilizările corporale, altele decât numerarul sau echivalentele de numerar pentru fiecare jurisdicție în care își desfășoară activitatea grupul de întreprinderi multinaționale;
  2. b)identificarea fiecărei entități constitutive din grupul de întreprinderi multinaționale, precizând jurisdicția în care își are rezidența fiscală respectiva entitate constitutivă și, în cazul în care este diferită de respectiva jurisdicție de rezidență fiscală, jurisdicția potrivit legislației în temeiul căreia este organizată respectiva entitate constitutivă și natura principalei sau principalelor activități economice ale respectivei entități constitutive.

(4) Transmiterea are loc în termen de 15 luni de la ultima zi a anului fiscal al grupului de întreprinderi multinaționale la care se referă raportul pentru fiecare țară în parte. Primul raport pentru fiecare țară în parte se transmite pentru anul fiscal al grupului de întreprinderi multinaționale care începe de la data de 1 ianuarie 2016 sau ulterior acestei date, în termen de 18 luni de la ultima zi a anului fiscal respectiv.”

  1. La articolul 299, după alineatul (5)se introduc trei noi alineate, alineatele (6)-(8), cu următorul cuprins:

(6) Prin excepție de la prevederile alin. (1)-(4), informațiile comunicate de statele membre între ele în temeiul art. 2913 sunt utilizate în scopul evaluării riscurilor de nivel înalt aferente prețurilor de transfer și a riscurilor aferente erodării bazei impozabile și transferului profiturilor, inclusiv al evaluării riscului de neconformare de către membrii grupului de întreprinderi multinaționale la normele aplicabile în materie de prețuri de transfer și, după caz, în scopul analizelor economice și statistice.

(7) Ajustarea prețurilor de transfer de către autoritățile fiscale din statul membru destinatar nu se bazează pe informațiile care fac obiectul schimbului în temeiul art. 2913.

(8) Autoritatea competentă din România poate utiliza informațiile primite, în temeiul art. 2913, de la celelalte autorități competente din statele membre, ca bază pentru efectuarea de cercetări suplimentare ale acordurilor prealabile privind prețul de transfer prevăzute la art. 52, ale grupului de întreprinderi multinaționale sau ale altor aspecte de natură fiscală în cursul unui control fiscal și pot fi făcute ajustări corespunzătoare ale venitului impozabil al entității constitutive.”

  1. La articolul 303, alineatul (7)se modifică și va avea următorul cuprins:

(7) Regimul lingvistic adoptat de Comisia Europeană, în temeiul art. 20 alin. (5) al Directivei 2011/16/UE, nu împiedică autoritatea competentă din România să comunice informațiile menționate la art. 2911 și 2913 în limba română. Cu toate acestea, regimul lingvistic respectiv poate prevedea ca elementele esențiale ale unor astfel de informații să fie trimise, de asemenea, într-o altă limbă oficială și de lucru a Uniunii Europene.”

  1. La articolul 303, după alineatul (7)se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins:

(8) Schimbul de informații automat cu privire la raportul pentru fiecare țară în parte în conformitate cu prevederile art. 2913 se efectuează utilizând formularul-tip aprobat prin ordin al președintelui A.N.A.F.”

  1. La articolul 304, după alineatul (3)se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1), informațiile comunicate în temeiul art. 2913 alin. (2) se furnizează exclusiv prin mijloace electronice utilizând rețeaua CCN.”

  1. La articolul 306, alineatul (3)se modifică și va avea următorul cuprins:

(3) Autoritatea competentă din România transmite Comisiei Europene o evaluare anuală a eficacității schimbului de informații automat prevăzut la art. 291, 2911 și 2913, precum și rezultatele practice obținute, utilizând formularul și condițiile de transmitere adoptate de către Comisia Europeană, conform art. 23 din Directiva 2011/16/UE.”

  1. La articolul 336 alineatul (1), după litera ț)se introduc două noi litere, literele u) și v), cu următorul cuprins:
  2. u)depunerea cu întârziere de către entitățile raportoare a raportului pentru fiecare țară în parte, potrivit art. 2913 (1), sau transmiterea de informații incorecte ori incomplete;
  3. v)nedepunerea de către entitățile raportoare a raportului pentru fiecare țară în parte, potrivit art. 2913 (1).”
  4. La articolul 336 alineatul (2), după litera k)se introduc două noi litere, literele l) și m), cu următorul cuprins:
  5. l)cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei în cazul săvârșirii faptelor prevăzute la alin. (1) lit. u);
  6. m)cu amendă de la 70.000 lei la 100.000 lei în cazul săvârșirii faptelor prevăzute la alin. (1) lit. v).”
  7. După anexa nr. 2se introduce o nouă anexă, anexa nr. 3, având conținutul prevăzut în anexa la prezenta ordonanță de urgență.

Art. II. –

Modelul și conținutul raportului pentru fiecare țară în parte prevăzut la art. 2913 alin. (1) și ale notificărilor prevăzute în anexa nr. 3, secțiunea a II-a, pct. 7 și 8 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, se aprobă prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Art. III. –

Prezenta ordonanță de urgență întră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția prevederilor art. I pct. 9, care intră în vigoare în termen de 10 zile de la data publicării.

 

 

 

In Monitorul Oficial 440 / 14.06.2017 a fost publicata  Legea 136 / 2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2016 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar – fiscal, ce modifica art. 60, pct 3 din Codul fiscal si adauga prevederi noi ref la aplicare banderole si restituiti speciale accize neormonizate.

Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 32 din 28 iunie 2016 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar- fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 488 din 30 iunie 2016, cu următoarele modificări și completări:

  1. La articolul I punctul 1, punctul 3 al articolului 60 se modifică și va avea următorul cuprins:
  2. persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3), ca urmare a desfășurării activității de cercetare-dezvoltare și inovare, definită conform Ordonanței Guvernului nr. 57/2002privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, potrivit procedurii stabilite prin ordin comun al ministrului finanțelor publice și al ministrului cercetării și inovării, în următoarele condiții:
  3. a)scutirea se acordă pentru toate persoanele care sunt incluse în echipa unui proiect de cercetare-dezvoltare și inovare, astfel cum este definit în Ordonanța Guvernului 57/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, cu indicatori de rezultat definiți;
  4. b)scutirea se acordă în limita cheltuielilor cu personalul alocat proiectului de cercetare-dezvoltare și inovare, evidențiate distinct în bugetul proiectului;
  5. c)statul de plată aferent veniturilor din salarii și asimilate salariilor, obținute de fiecare angajat din activitățile desfășurate în proiectul de cercetare-dezvoltare și inovare, se întocmește separat pentru fiecare proiect.”
  6. Laarticolul I, după punctul 5 se introduc două noi puncte, punctele 6 și 7, cu următorul cuprins:
  7. La articolul 423, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

(3) Antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat sau importatorul autorizat are obligația să asigure ca banderolele să fie aplicate la loc vizibil, pe ambalajul individual al produsului accizabil, astfel încât deschiderea ambalajului să deterioreze banderola, iar timbrele să fie aplicate la loc vizibil, pe ambalajul individual al produsului accizabil, astfel încât timbrul să nu poată fi îndepărtat de pe ambalaj fără a fi deteriorat.»

  1. După articolul 448 se introduc două noi articole, articolele 4481și 4482, următorul cuprins:

Art. 4481. – Excepție de la regimul accizelor nearmonizate

Prin excepție de la prezentul capitol, pentru produsele prevăzute la art. 439 alin. (2) lit. a), fabricate în antrepozite fiscale de producție din România, se aplică în mod corespunzător prevederile art. 339-341 și ale secțiunilor a 3-a, a 9-a și a 16-a de la capitolul I – Regimul accizelor armonizate, titlul VIII – Accize și alte taxe speciale.

Art. 4482. – Restituiri speciale

(1) Pentru produsele prevăzute la art. 439 alin. (2) lit. a), fabricate în antrepozite fiscale de producție din România, accizele nearmonizate aferente, virate la bugetul de stat, pot fi restituite la solicitarea antrepozitarilor autorizați care livrează aceste produse în alte state membre ori le exportă.

(2) Cuantumul sumei restituite potrivit alin. (1) nu poate depăși suma efectiv plătită la bugetul de stat.

(3) Modalitatea și condițiile de acordare a restituirii prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin normele metodologice.»”

Art. II. –

(1) Prin derogare de la prevederile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, prevederile art. I intră în vigoare la 3 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Prevederile art. 60 pct. 3 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin prezenta lege, se aplică începând cu veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor aferente lunii următoare intrării în vigoare a prezentei legi.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

 

Read more

In 12 iunie 2017, in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 a fost publicată Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie.

La mijlocul lunii mai 2017, parlamentarii au decis  sa inlocuiasca cadrul legal al asigurărilor obligatorii auto. Punctual, ordonanța aplicabilă inca din septembrie 2016 va fi abrogată și înlocuită de o lege a asigurărilor RCA, aceasta din urmă fiind publicată  în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 431 la data de 12 iunie 2017.

Noua reglementare va intra în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial.

Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie va reglementa, in proportie de 90%, aceleași aspecte incluse în OUG nr. 54/2016, avand însă mici modificări față de dispozițiile valabile în prezent. Documentul conține prevederi despre:

 

  • domeniul aplicării asigurării RCA;
  • persoanele care au obligația să încheie contracte RCA;
  • limitele teritoriale la aplicarea asigurării RCA;
  • limitele de răspundere;
  • obligațiile asiguratului;
  • obligațiile asigurătorului RCA;
  • riscurile acoperite de asigurarea RCA
  • excluderile;
  • elementele privind stabilirea și plata despăgubirilor;
  • verificarea asigurării RCA;
  • facilitățile și penalizările aplicabile asiguraților și asigurătorilor;
  • organizarea și funcționarea Biroului Asigurătorilor din România.

Legea realizează integrarea reglementării RCA la nivelul Uniuni Europene, având totodată numeroase norme conflictuale (care reglementează conflictele de legi).

Read more

A fost publicată Hotararea Guvernului nr. 337/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale pe teritoriul României

În Monitorul Oficial  nr. 411 din 31 mai 2017, a fost publicată Hotararea Guvernului  nr. 337/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale pe teritoriul României.

Se aprobă Normele metodologice cu referire la detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale pe teritoriul României, în baza prevederilor Legii nr. 16/2017 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale, denumită în continuare Lege, prevăzute în anexa care face parte integrantă din respectiva hotărâre.

La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 104/2007 pentru reglementarea procedurii specifice privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale pe teritoriul României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 111 din 14 februarie 2007.

ANEXĂ

Art. 1. – Pentru a stabili dacă o întreprindere exercită în mod efectiv activităţi semnificative, altele decât cele interne de gestionare şi/sau administrative, în statul membru de stabilire, altul decât România, sau dacă un salariat este detaşat temporar pe teritoriul României, Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, realizează o evaluare a tuturor elementelor faptice caracteristice unei detaşări transnaţionale.

Art. 2. – (1) Elementele faptice prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a) din Lege, care caracterizează activităţile desfăşurate de către întreprinderile stabilite pe teritoriul unui stat membru, altul decât România, sau pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene, atât în statul membru în care acestea sunt stabilite, cât şi, după caz, în România, includ în special următoarele:

  1. a) locul în care întreprinderea îşi are sediul social, locul în care deţine birourile, locul în care plăteşte impozite şi contribuţiile de asigurări sociale şi, dacă este cazul, locul în care este autorizată să îşi exercite activitatea sau este înregistrată la camera de comerţ sau organismul profesional al statului membru de stabilire;
  2. b) activitatea de bază pentru care este autorizată întreprinderea şi obiectul contractului de prestări de servicii/contractului de punere la dispoziţie, încheiat între întreprinderea prestatoare/agentul de muncă temporară şi beneficiar/utilizator, în baza căruia se realizează detaşarea transnaţională;
  3. c) locul de recrutare a salariaţilor detaşaţi şi locul din care sunt detaşaţi;
  4. d) legislaţia aplicabilă contractelor încheiate de întreprindere cu lucrătorii acesteia, precum şi contractelor încheiate cu clienţii;
  5. e) contractele de muncă/alte forme de angajare încheiate de întreprindere cu propriii salariaţi, potrivit legislaţiei aplicabile în statul de origine;
  6. f) locul în care întreprinderea îşi exercită activitatea de bază, precum şi locul în care îşi angajează personalul administrativ;
  7. g) numărul de contracte executate şi/sau mărimea cifrei de afaceri realizate în statul membru de stabilire, ţinând seama de activitatea desfăşurată, precum şi, printre altele, de situaţia specifică a întreprinderilor nou – înfiinţate şi a IMM-urilor.

(2) Elementele faptice prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. b) din Lege, care caracterizează munca şi situaţia salariatului detaşat pe teritoriul României, includ în special următoarele:

  1. a) activitatea salariatului se desfăşoară pentru o perioadă limitată de timp în România;
  2. b) data la care începe şi data la care încetează detaşarea;
  3. c) detaşarea se efectuează pe teritoriul României dintr-un alt stat membru sau din Confederaţia Elveţiană unde salariatul detaşat îşi desfăşoară în mod obişnuit activitatea, în conformitate cu cadrul legal stabilit conform Regulamentului (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 iunie 2008 privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale (Roma I);
  4. d) documentele din care rezultă încetarea detaşării şi reluarea activităţii de către salariatul detaşat la locul de muncă din statul membru din care a fost detaşat sau din Confederaţia Elveţiană;
  5. e) concordanţa dintre natura activităţii prestate de către salariatul detaşat şi obiectul contractului de prestări servicii;
  6. f) modalitatea de asigurare a cheltuielilor de transport, masă şi cazare pentru salariatul detaşat;
  7. g) perioadele anterioare în care, la acelaşi loc de muncă, postul a fost ocupat de acelaşi sau de un alt salariat detaşat transnaţional.

(3) În situaţia în care, cu ocazia controlului, inspectorii de muncă nu pot obţine informaţiile şi documentele privitoare la elementele prevăzute la alin. (1) şi (2), se solicită Inspecţiei Muncii obţinerea acestora, prin intermediul sistemului de informare a pieţei interne (IMI).

(4) Elementele faptice prevăzute la alin. (1) şi alin. (2) lit. b) şi d) – g) sunt luate în considerare de către inspectoratele teritoriale de muncă şi în cadrul controalelor efectuate la întreprinderile stabilite în România care detaşează salariaţi în cadrul prestării de servicii transnaţionale.

(5) În cazul în care, în urma evaluării de ansamblu a tuturor elementelor faptice prevăzute la alin. (1) şi (2), inspectorii de muncă constată neîndeplinirea condiţiilor privind detaşarea transnaţională în înţelesul Legii, aceştia iau măsurile care se impun potrivit legislaţiei naţionale aplicabile în situaţia identificată.

(6) În cazul în care aspectele constatate nu sunt de competenţa Inspecţiei Muncii, inspectoratele teritoriale de muncă informează autorităţile competente.

Art. 3. – În situaţia în care în cadrul cooperării administrative se transmit cereri prin care sunt solicitate informaţii din domeniul de competenţă al altor instituţii publice din România, Inspecţia Muncii solicită acestor instituţii punerea la dispoziţie a informaţiilor pe care le deţine respectiva instituţie, pentru a fi comunicate autorităţii solicitante.

Art. 4. – (1) În cadrul cooperării administrative, ca urmare a primirii unor cereri motivate din alte state membre, prin intermediul sistemului IMI, Inspecţia Muncii furnizează informaţii şi/sau documente referitoare la:

  1. a) salariaţii detaşaţi de pe teritoriul României;
  2. b) persoanele juridice înregistrate pe teritoriul României;
  3. c) agenţii de muncă temporară autorizaţi pe teritoriul României;
  4. d) statele de plată a drepturilor salariale ale salariaţilor detaşaţi, precum şi dovezile de plată a acestora;
  5. e) foi colective de prezenţă;
  6. f) contracte individuale de muncă.

(2) În vederea obţinerii şi transmiterii către autoritatea solicitantă a documentelor menţionate la alin. (1) lit. d) – f), Inspecţia Muncii solicită inspectoratelor teritoriale de muncă efectuarea de controale.

Art. 5. – (1) Inspecţia Muncii, în calitate de autoritate solicitată, primeşte prin intermediul sistemului IMI decizia prin care a fost aplicată o sancţiune financiară administrativă unei întreprinderi stabilite în România.

(2) La primirea unei cereri de comunicare a unei sancţiuni financiare administrative, Inspecţia Muncii verifică conţinutul acesteia, asigurându-se că nu există vreunul dintre motivele de refuz menţionate la art. 42 alin. (1) din Lege.

(3) În cazul identificării unui motiv de refuz, cererea se returnează imediat autorităţii solicitante, cu indicarea motivului de refuz.

(4) Inspecţia Muncii comunică în format electronic cererea acceptată împreună cu decizia prin care a fost aplicată o sancţiune financiară administrativă unei întreprinderi stabilite în România inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază teritorială se află sediul întreprinderii, în termen de 2 zile lucrătoare de la primire.

(5) Inspectoratul teritorial de muncă comunică decizia prevăzută la alin. (1), astfel:

  1. a) prin poştă cu confirmare de primire, în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea deciziei de la Inspecţia Muncii;
  2. b) prin afişare, în cazul în care comunicarea prin poştă nu a putut fi realizată.

(6) Comunicarea prin afişare prevăzută la alin. (5) lit. b) se realizează în cazul în care nu este obţinută confirmarea de primire prin poştă în termen de 10 zile lucrătoare de la data expedierii.

(7) Afişarea prevăzută la alin. (5) lit. b) se efectuează de către persoanele desemnate din cadrul inspectoratului teritorial de muncă, în termen de 2 zile lucrătoare de la data expirării termenului prevăzut la alin. (6), cu încheierea unui proces – verbal de afişare.

(8) În termen de 2 zile lucrătoare de la data primirii confirmării transmiterii prin poştă a deciziei sau, după caz, de la data afişării, inspectoratul teritorial de muncă transmite Inspecţiei Muncii, cu adresă de înaintare, dovada comunicării deciziei.

Art. 6. – (1) În cadrul cooperării administrative, în situaţia primirii unor cereri de transmitere de documente către întreprinderile stabilite pe teritoriul României, Inspecţia Muncii realizează această transmitere prin inspectoratele teritoriale de muncă.

(2) Comunicarea documentelor de către inspectoratele teritoriale de muncă se realizează prin poştă, cu confirmare de primire, sau personal la sediul întreprinderii stabilite pe teritoriul României, prin înmânarea acestora reprezentantului legal/persoanei împuternicite de către acesta.

(3) Inspectoratul teritorial de muncă transmite Inspecţiei Muncii dovada comunicării documentelor, în termen de maximum 20 de zile lucrătoare de la primirea acestora.

(4) În cazul imposibilităţii realizării comunicării, inspectoratul teritorial de muncă comunică în regim de urgenţă acest fapt Inspecţiei Muncii şi ataşează documentele doveditoare cu privire la demersurile întreprinse în vederea comunicării documentelor respective.

Art. 7. – (1) Întreprinderile prevăzute la art. 3 lit. a) din Lege au obligaţia de a transmite inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază teritorială urmează să se desfăşoare activitatea o declaraţie privind detaşarea transnaţională a salariaţilor, al cărei model este prevăzut în anexa la prezentele norme, în limba română, cu minimum o zi lucrătoare înaintea începerii activităţii.

(2) Declaraţia menţionată la alin. (1) va cuprinde în principal următoarele elemente:

  1. a) instituţia destinatară (inspectoratul teritorial de muncă);
  2. b) identitatea întreprinderii prevăzute la art. 3 lit. a) din Lege;
  3. c) numărul anticipat de salariaţi detaşaţi;
  4. d) datele de identificare ale salariaţilor detaşaţi;
  5. e) durata anticipată şi datele preconizate de începere şi de încheiere a detaşării;
  6. f) adresa (adresele) locului de muncă;
  7. g) natura serviciilor care justifică detaşarea transnaţională, respectiv scopul detaşării.

(3) Întreprinderile prevăzute la art. 3 lit. a) din Lege transmit inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază teritorială se desfăşoară activitatea orice modificare a elementelor prevăzute în anexă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data producerii acesteia.

(4) O copie a declaraţiei, întocmită conform anexei, se transmite şi beneficiarului prestării de servicii, la aceeaşi dată la care a fost transmisă inspectoratului teritorial de muncă.

Art. 8. – Întreprinderile prevăzute la art. 3 lit. a) din Lege, atunci când detaşează un salariat străin, cetăţean al unui stat care nu este membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, au obligaţia de a completa şi transmite elementele de la pct. II din declaraţia prevăzută în anexă, potrivit căreia salariatul respectiv îndeplineşte condiţiile legale de muncă din statul membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene în care întreprinderea străină este stabilită.

Art. 9. – (1) În procesul de monitorizare a respectării obligaţiilor prevăzute de Lege, inspectoratele teritoriale de muncă realizează evaluarea anuală a riscurilor cauzate de nerespectarea prevederilor legale privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale.

(2) În urma evaluării, inspectoratele teritoriale de muncă stabilesc societăţile/locaţiile care urmează să fie controlate, în funcţie de vulnerabilităţile identificate.

(3) Criteriile în baza cărora se realizează evaluarea riscurilor, fără a fi limitative, au în vedere:

  1. a) sectoarele de activitate în care au fost depistaţi lucrători detaşaţi;
  2. b) angajatorii la care au fost depistaţi lucrători detaşaţi;
  3. c) sesizările adresate Inspecţiei Muncii şi inspectoratului teritorial de muncă de către lucrătorii detaşaţi în/din România, cu privire la situaţiile de nerespectare a prevederilor legale privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale;
  4. d) datele menţionate în cuprinsul declaraţiilor privind detaşarea transnaţională a salariaţilor comunicate inspectoratului teritorial de muncă;
  5. e) informaţiile rezultate din analiza solicitărilor primite prin IMI;
  6. f) formularele A1 eliberate de autorităţile din statul de stabilire, în baza Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială;
  7. g) identificarea lanţurilor de subcontractare;
  8. h) problemele identificate în anumite sectoare de activitate, ca urmare a controalelor precedente;
  9. i) antecedentele în materie de nerespectare a prevederilor legale privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale.

(4) După realizarea evaluării, rezultatele acesteia se comunică Inspecţiei Muncii.

Art. 10. – (1) În realizarea acţiunilor de control, inspectorii de muncă pot solicita întreprinderilor prevăzute la art. 3 lit. a) din Lege punerea la dispoziţie a formularului A1, a contractului de prestări de servicii încheiat între întreprinderea care face detaşarea transnaţională şi beneficiarul prestării de servicii/a contractului de punere la dispoziţie şi, după caz, a altor documente relevante în efectuarea controlului.

(2) Documentele menţionate la alin. (1) pot fi solicitate de către inspectorii de muncă în cadrul acţiunilor de control şi întreprinderilor prevăzute la art. 3 lit. b) din Lege.

Art. 11. – (1) Reprezentantul legal în România al unei întreprinderi prevăzute la art. 3 lit. a) din Lege are obligaţia de a deţine documentele necesare realizării controlului privind respectarea condiţiilor de muncă prevăzute la art. 6 din Lege şi de a le pune la dispoziţia inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora.

(2) Întreprinderile prevăzute la art. 3 lit. a) din Lege, care nu au un reprezentant legal pe teritoriul României, vor desemna pe unul dintre salariaţii detaşaţi în România ca persoană de legătură în relaţia cu organele de control, care va avea toate obligaţiile prevăzute la alin. (1).

Art. 12. – (1) În cazul salariatului detaşat, în condiţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a) din Lege, întreprinderea care face detaşarea şi beneficiarul prestării de servicii care îşi desfăşoară activitatea în România fac dovada tipului de detaşare prin punerea la dispoziţia inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora, a contractului încheiat în formă scrisă.

(2) Beneficiarul prestării de servicii care îşi desfăşoară activitatea în România are obligaţia de a pune la dispoziţia inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora, contractul prevăzut la alin. (1).

Art. 13. – (1) Detaşarea unui salariat în condiţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. b) din Lege se realizează pe baza documentelor încheiate între întreprinderea stabilită într-un stat membru sau în Confederaţia Elveţiană care detaşează salariaţii şi unitatea/întreprinderea situată pe teritoriul României.

(2) Documentele care atestă detaşarea salariaţilor pe teritoriul României, în condiţiile prevăzute la alin. (1), vor conţine inclusiv lista nominală a salariaţilor detaşaţi.

(3) Unitatea/Întreprinderea situată pe teritoriul României are obligaţia de a deţine aceste documente pe toată perioada în care utilizează salariaţi detaşaţi şi de a le pune la dispoziţia inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora.

Art. 14. – (1) Detaşarea unui salariat în condiţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. c) din Lege se face pe baza contractului de punere la dispoziţie încheiat în formă scrisă între agentul de muncă temporară şi întreprinderea utilizatoare a salariatului detaşat situată pe teritoriul României.

(2) Întreprinderea utilizatoare a salariatului detaşat are obligaţia de a prezenta inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora, contractul de punere la dispoziţie, prevăzut la alin. (1), încheiat cu agentul de muncă temporară.

Art. 15. – (1) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 9.000 lei:

  1. a) netransmiterea către inspectoratul teritorial de muncă a declaraţiei prevăzute la art. 24 alin. (2) lit. a) din Lege;
  2. b) neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 24 alin. (2) lit. b) din Lege;
  3. c) neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 24 alin. (2) lit. c) din Lege;
  4. d) neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 24 alin. (2) lit. d) din Lege;
  5. e) neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 24 alin. (2) lit. e) din Lege;
  6. f) neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 24 alin. (3) din Lege;
  7. g) neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 10 din prezentele norme;
  8. h) refuzul întreprinderii utilizatoare a salariatului străin de a prezenta inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora, contractul de punere la dispoziţie încheiat cu agentul de muncă temporară sau cu agenţia de plasare;
  9. i) refuzul beneficiarului prestării de servicii de a prezenta inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora, contractul de prestări servicii încheiat cu întreprinderea stabilită pe teritoriul altui stat membru sau al Confederaţiei Elveţiene;
  10. j) refuzul reprezentantului legal în România al unei întreprinderi prevăzute la art. 3 lit. a) din Lege sau refuzul salariatului desemnat ca persoană de legătură cu organele de control de a pune la dispoziţia inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora, documentele necesare controlului privind respectarea condiţiilor de muncă prevăzute la art. 6 din Lege.

(2) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei transmiterea de date incomplete sau eronate în cuprinsul declaraţiei prevăzute la art. 24 alin. (2) lit. a) din Lege către inspectoratul teritorial de muncă.

Art. 16. – Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 15 se fac de către inspectorii de muncă.

Art. 17. – Contravenţiilor prevăzute la art. 15 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 18. – Prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituţiile prevăzute în prezenta hotărâre se realizează în conformitate cu reglementările legale privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal.

Art. 19. – Instituţiile prevăzute în prezenta hotărâre realizează prelucrarea de date cu caracter personal, cu respectarea drepturilor persoanelor vizate, în conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.

Read more