Skip to main content Skip to search

News

Guvernul vrea impozit special pentru persoanele fizice care vând mai mult de două mașini pe an

Guvernul intentioneaza “instituirea unui regim fiscal distinct, aplicabil persoanelor fizice care transfera din patrimoniul personal, in cursul unui an, mai mult de 2 autoturisme”, potrivit unui proiect discutat azi de Executiv cu reprezentantii Coalitiei pentru Dezvoltarea Romaniei.

Conform proiectului adus in discutie, in cazul unei persoane care vinde mai mult de doua autoturisme pe an, indiferent de data dobandirii, pentru cel de-al treilea autoturism vandut vor fi aplicabile regulile de impunere specifice activitatilor independente.
Aceasta schimbare vine ca urmare a schimbarii facute la inceputul anului – eliminarea timbrului de mediu pentru autoturisme care a dus la o explozie a inmatricularilor de masini second-hand.

Read more

Modificari asupra procedurii de inregistrare a domiciliului fiscal

In Monitorul Oficial nr.  783 / 03.10.2017 a fost publicat Ordinul  2853 / 2017 de modificare a procedurii de inregistrare a domiciliului fiscal.

 

              Procedura de modificare a domiciliului fiscal în cazul contribuabililor persoane fizice  care deţin cod numeric personal

1. Prezenta procedură se aplică contribuabililor persoane fizice care deţin cod numeric personal,
atribuit potrivit legii speciale, şi îşi stabilesc domiciliul fiscal la adresa unde locuiesc efectiv, dacă:
a) adresa unde locuiesc efectiv este diferită de domiciliu, stabilit potrivit legii;
b) se solicită modificarea domiciliului fiscal, cu excepţia cazului în care acesta este stabilit la
domiciliul persoanei fizice.
2. Competenţa de administrare a contribuabililor prevăzuţi la pct. 1 revine, până la finalizarea
procedurii de înregistrare/ modificare a domiciliului fiscal, organului fiscal de la ultimul domiciliu fiscal.
3. Pentru înregistrarea/modificarea domiciliului fiscal, contribuabilii depun, la organul fiscal în a cărui
rază teritorială urmează a se stabili domiciliul fiscal, formularul 050 “Cerere de înregistrare/modificare a
domiciliului fiscal al contribuabilului”, însoţit de documente doveditoare ale informaţiilor înscrise în
acesta. Copiile de pe documente se certifică pe fiecare pagină de contribuabil, pentru conformitate cu
originalul.
4. Cererea se soluţionează în termen de 15 zile lucrătoare de la data depunerii acesteia, prin emiterea
Deciziei de înregistrare/modificare a domiciliului fiscal, care se comunică contribuabilului, potrivit art. 47
din Codul de procedură fiscală.
5. Cererea se transmite, în maximum 3 zile lucrătoare de la înregistrare, prin scrisoare recomandată cu
confirmare de primire, de către organul fiscal prevăzut la pct. 3 către organul fiscal în a cărui rază
teritorială contribuabilul are ultimul domiciliu fiscal, în vederea întocmirii formalităţilor de transfer al
dosarului fiscal.
6. Dosarul fiscal se transmite în termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii şi va fi însoţit de un
exemplar al certificatului de atestare fiscală, precum şi de fişa de evidenţă pe plătitor.
7. Un exemplar al certificatului de atestare fiscală se comunică şi contribuabilului de către organul
fiscal emitent.
8. La primirea dosarului fiscal, organul fiscal în a cărui rază teritorială urmează să se stabilească
domiciliul fiscal emite, în termen de maximum două zile lucrătoare, Decizia de înregistrare/modificare a
domiciliului fiscal, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 5a) la ordin.
9. Decizia de înregistrare/modificare a domiciliului fiscal se întocmeşte în 3 exemplare şi se aprobă de
conducătorul organului fiscal.
10. Exemplarul Deciziei de înregistrare/modificare a domiciliului fiscal care se arhivează la dosarul
fiscal al contribuabilului se semnează de către persoanele implicate potrivit competenţelor stabilite prin
Regulamentul de organizare şi funcţionare şi prin prezenta procedură.
11. Un exemplar al deciziei se comunică contribuabilului, potrivit art. 47 din Codul de procedură
fiscală.
12. Înregistrarea în registrul contribuabililor la noul organ fiscal, precum şi radierea din registrul
contribuabililor de la vechiul organ fiscal se operează cu data comunicării deciziei.
13. De la data comunicării deciziei, competenţa pentru administrarea contribuabililor revine organului
fiscal de la noul domiciliu fiscal.
14. Un exemplar al Deciziei de înregistrare/modificare a domiciliului fiscal se transmite, însoţit de o
copie a documentului care atestă data comunicării deciziei, organului fiscal de la fostul domiciliu fiscal.
15. Dosarul solicitării de înregistrare/modificare a domiciliului fiscal se arhivează la dosarul fiscal al
contribuabilului şi cuprinde:
a) formularul 050 “Cerere de înregistrare/modificare a domiciliului fiscal al contribuabilului”;
b) documentaţia depusă de contribuabil;
c) decizia de înregistrare/modificare a domiciliului fiscal;
d) orice alte documente emise sau primite în cadrul derulării procedurii.

                Procedura de modificare a domiciliului fiscal al contribuabililor supuşi înregistrării în                          registrul comerţului, în cazul în care domiciliul fiscal este stabilit la sediul social

1. Prezenta procedură se aplică contribuabililor persoane juridice care, potrivit legii, au obligaţia
înregistrării în registrul comerţului şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) sediul social reprezintă şi domiciliul fiscal;
b) au solicitat înregistrarea menţiunilor privind modificarea sediului social în registrul comerţului.
2. Competenţa de administrare a contribuabililor prevăzuţi la pct. 1 trece la noul organ fiscal începând
cu ziua următoare expirării termenului de 15 zile lucrătoare de la data înscrierii în registrul comerţului a
menţiunilor privind modificarea sediului social.
3. În cazul contribuabililor care îşi modifică sediul social, iar adresa noului sediu social este în raza
teritorială a organului fiscal în a cărui rază teritorială se află şi ultimul domiciliu fiscal al contribuabilului,
schimbarea domiciliului fiscal se face de către Direcţia generală de tehnologia informaţiei din cadrul
Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, după primirea informaţiilor de la Oficiul Naţional al
Registrului Comerţului, cu data înscrierii menţiunii în registrul comerţului.
4. Pentru ceilalţi contribuabili care îşi modifică sediul social, pe baza informaţiilor primite de la Oficiul
Naţional al Registrului Comerţului, Direcţia generală de tehnologia informaţiei din cadrul Agenţiei
Naţionale de Administrare Fiscală transmite electronic atât organului fiscal în a cărui rază teritorială
contribuabilul are ultimul domiciliu fiscal, cât şi organului fiscal în a cărui rază teritorială se află noul
sediu social informaţia privind adresa noului sediu social precum şi data înscrierii acestei menţiuni în
registrul comerţului.
5. Informaţia privind modificarea sediului social se transmite organelor fiscale implicate în ziua când a
fost comunicată de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului sau cel târziu în a doua zi lucrătoare, în
vederea demarării formalităţilor de transfer al dosarului fiscal al contribuabilului.
6. În termen de 12 zile lucrătoare de la data înscrierii în registrul comerţului a menţiunii privind
modificarea sediului social, organul fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul are ultimul domiciliu
fiscal pregăteşte dosarul fiscal al contribuabilului pentru a fi transferat către organul fiscal în a cărui rază
teritorială se află noul sediu social.
7. Dosarul fiscal al contribuabilului va fi însoţit de un exemplar al certificatului de atestare fiscală,
precum şi de fişa de evidenţă pe plătitor.
8. Un exemplar al certificatului de atestare fiscală se comunică şi contribuabilului de către organul
fiscal emitent.
9. Înainte de a transfera dosarul fiscal, organul fiscal de la ultimul domiciliu fiscal verifică în Registrul
contribuabililor dacă respectivul contribuabil a solicitat modificarea domiciliului fiscal, după modificarea
sediului social, prin depunerea formularului 050 “Cerere de înregistrare/modificare a domiciliului fiscal al
contribuabilului”.
10. Dacă respectivul contribuabil a depus un formular 050 la alt organ fiscal, procedura de transfer al
dosarului fiscal se sistează.
11. Dacă respectivul contribuabil nu a făcut o altă solicitare de modificare a domiciliului fiscal, organul
fiscal de la ultimul domiciliu fiscal transferă dosarul fiscal al contribuabilului organului fiscal de la noul
sediu social.
12. La împlinirea termenului de 15 zile lucrătoare de la data înscrierii în registrul comerţului a
menţiunii privind modificarea sediului social, Direcţia generală de tehnologia informaţiei transmite
electronic, atât organului fiscal de la vechiul domiciliu fiscal, cât şi organului fiscal de la noul domiciliu
fiscal, informaţia privind împlinirea termenului legal pentru modificarea competenţei de administrare a
contribuabilului.
13. La primirea informaţiei, organul fiscal în a cărui rază teritorială se află noul sediu social
înregistrează contribuabilul în evidenţa sa fiscală, iar organul fiscal de la ultimul domiciliu fiscal radiază
contribuabilul din evidenţa proprie.
14. Toate documentele emise sau primite în cadrul derulării procedurii se arhivează la dosarul fiscal al
contribuabilului.
15. Dacă pe parcursul derulării procedurii contribuabilul se radiază, compartimentul de specialitate
sistează procedura în derulare. În acest sens se întocmeşte un referat motivat, care se arhivează la dosarul
fiscal al contribuabilului.

Procedura de modificare a domiciliului fiscal pentru persoanele fizice care deţin cod                                     numeric personal,   în  cazul în care domiciliul fiscal este stabilit la domiciliu

1. Prezenta procedură se aplică contribuabililor persoane fizice care deţin cod numeric personal,
atribuit potrivit legii speciale, al căror domiciliu reprezintă şi domiciliul fiscal şi au înregistrat
modificarea domiciliului în registrele în care sunt înregistraţi, potrivit legii.
2. Competenţa de administrare a contribuabililor prevăzuţi la pct. 1 trece la organul fiscal în a cărui
rază teritorială se află noul domiciliu, în termen de 15 zile lucrătoare de la data modificării domiciliului.
3. În cazul contribuabililor care îşi modifică domiciliul, potrivit legii, iar adresa noului domiciliu este în
raza teritorială a organului fiscal în a cărui rază teritorială se află şi ultimul domiciliu fiscal al
contribuabilului, schimbarea domiciliului fiscal se face de către Direcţia generală de tehnologia
informaţiei din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, după primirea informaţiilor de la
Ministerul Afacerilor Interne, cu data înscrierii menţiunii în registrele în care sunt înregistraţi, potrivit
legii.
4. Pentru ceilalţi contribuabili care îşi modifică domiciliul, pe baza informaţiilor primite de la
Ministerul Afacerilor Interne, Direcţia generală de tehnologia informaţiei din cadrul Agenţiei Naţionale
de Administrare Fiscală transmite electronic atât organului fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul
are ultimul domiciliu fiscal, cât şi organului fiscal în a cărui rază teritorială a fost stabilit noul domiciliu
informaţia privind adresa noului domiciliu, precum şi data înscrierii acestei menţiuni în registrele în care
sunt înregistraţi, potrivit legii.
5. Informaţia privind modificarea domiciliului se transmite organelor fiscale implicate în ziua în care a
fost primită de la Ministerul Afacerilor Interne sau în ziua lucrătoare imediat următoare, în vederea
demarării formalităţilor de transfer al dosarului fiscal al contribuabilului.
6. În termen de 12 zile lucrătoare de la data înscrierii în registrele în care sunt înregistraţi, potrivit legii,
a menţiunii privind modificarea domiciliului contribuabilului, organul fiscal în a cărui rază teritorială
contribuabilul are ultimul domiciliu fiscal pregăteşte dosarul fiscal al contribuabilului, pentru a fi
transferat către organul fiscal în a cărui rază teritorială se află noul domiciliu al persoanei fizice.
7. Dosarul fiscal al contribuabilului va fi însoţit de un exemplar al certificatului de atestare fiscală,
precum şi de fişa de evidenţă pe plătitor.
8. Un exemplar al certificatului de atestare fiscală se comunică şi contribuabilului de către organul
fiscal emitent.
9. Înainte de a transfera dosarul fiscal, organul fiscal de la ultimul domiciliu fiscal verifică în Registrul
contribuabililor dacă respectivul contribuabil a solicitat modificarea domiciliului fiscal, după modificarea
domiciliului, prin depunerea formularului 050 “Cerere de înregistrare/modificare a domiciliului fiscal al
contribuabilului”.
10. Dacă respectivul contribuabil a depus un formular 050 la alt organ fiscal, procedura de transfer al
dosarului fiscal se sistează.
11. Dacă respectivul contribuabil nu a făcut o altă solicitare de modificare a domiciliului fiscal, organul
fiscal de la ultimul domiciliu fiscal transferă dosarul fiscal al contribuabilului organului fiscal de la noul
domiciliu.
12. La împlinirea termenului de 15 zile lucrătoare de la data înscrierii în registrele în care sunt
înregistraţi, potrivit legii, a menţiunii privind modificarea domiciliului contribuabilului, Direcţia generală
de tehnologia informaţiei transmite electronic, atât organului fiscal de la vechiul domiciliu fiscal, cât şi
organului fiscal de la noul domiciliu fiscal, informaţia privind împlinirea termenului legal pentru
modificarea competenţei de administrare a contribuabilului.
13. La primirea informaţiei, organul fiscal în a cărui rază teritorială se află noul domiciliu înregistrează
contribuabilul în evidenţa sa fiscală, iar organul fiscal de la ultimul domiciliu fiscal radiază contribuabilul
din evidenţa proprie.
14. Toate documentele emise sau primite în cadrul derulării procedurii se arhivează la dosarul fiscal al
contribuabilului.

Read more

Schimbare la split TVA!!! Optional doar din 2018 si obligatoriu din 2019.

Plata defalcată a TVA va fi obligatorie de anul viitor doar pentru companiile de stat și firmele aflate în relații contractuale cu statul.

Pentru celelalte firme sistemul fiind opțional din 2018 și obligatoriu doar din 2019, dacă se va dovedi funcțional. Aceasta este decizia la care au ajuns senatorii din comisia de buget-finanțe, astăzi, prin aprobarea unor amendamente depuse în acest sens. Propunerea va fi prezentată în această formă plenului Senatului, pentru a fi votată.

Contul va putea fi executat silit numai pentru plata TVA, iar amenda la prima abatere este eliminată, fiind înlocuită cu un avertisment, cu argumentul complexității sistemului și al timpului scurt de implementare

 

 

Read more

Au fost create conturi speciale de TVA în Trezorerie.

Pe site-ul  Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) a fost implementat un instrument online de identificare unde poate fi aflat codul IBAN al contului de TVA deschis la Trezorerie.

Instrumentul este unul simplu si include doar două câmpuri de completat. Pentru a va afla contul IBAN de TVA  și Trezoreria la care este deschis trebuie doar sa introduceti codul de identificare fiscală al companiei și codul de validare, generat automat.

Pentru cei care  prin optiune vor sa aplice sistemul de luna viitoare, trezoreria statului pune la dispoziție conturi gratuite. “Toate comisioanele sunt zero, iar extrasele de cont vor fi gratuite și disponibile și online”, precizează MFP.

Ministerul a fost informat de CEC Bank, bancă la care este unic acționar, de lansarea produsului “contul pentru gestiunea TVA”, lipsit de comisioane.  Astfel, pentru clienții CEC Bank, contul de TVA va avea comision zero atât pentru deschideri și închideri de cont, cât și pentru încasări intra și interbancare, plăți decontate în sistem interbancar, depuneri în numerar efectuate de persoanele autorizate ți administrare în cazul clienților care achiziționează sau dețin Pachetul IMM CEC Bank (contul TVA se include gratuit în pachet)

Și UniCredit Bank a anunțat că va deschide pentru toți clienții săi, în timp util, conturile de TVA, lipsite de comisioane de administrare, așa încât cei care doresc să obțina facilitățile prevăzute de lege cu privire la plata impozitului sau la anularea penalităților de întârzire aferente obligațiilor fiscale reprezentând TVA, să le poată folosi de la 1 octombrie 2017.

Conform noii reglementări legislative, plata defalcată a TVA se aplică pentru toate operațiunile taxabile din punct de vedere al TVA pentru care locul livrării de bunuri sau locul prestării de servicii se consideră a fi în România. De asemenea, fiecare plătitor de TVA va trebui să aibă minimum un cont separat de TVA, diferit de contul curent, deschis la bancă sau la Trezoreria statului, pe care va trebui să îl utilizeze atât pentru încasarea TVA de la clienți cât și pentru plata TVA către furnizori. Conturile cu destinație de TVA vor conține obligatoriu în structura codului IBAN șirul de caractere “TVA”.

Read more

SPLIT TVA: 11 Exemple privind mecanismul de plata defalcata a TVA.

Reamintim ca Ordonanta 23 publicata in Monitorul Oficial  nr. 706 din 31 august 2017 introduce sistemul de plata defalcata a TVA ca fiind o optiune incepand cu data de 1 octombrie 2017 si o obligativitate de la 1 ianuarie 2018.

Ministerul finantelor publice vine in ajutorul agentilor economici cu 11 exemple privind  functionarea mecanismul  de plata defalcata a TVA .

 

Read more

Noi obligatii pentru cetatenii romani!

Comunicat de la MFP !

“Având în vedere informațiile apărute în media privind instituirea unei obligații a cetățenilor români care pleacă din România de a completa un chestionar, nedepunerea acestuia fiind sancționabilă cu amendă de la 50 la 100 lei, facem următoarele precizări:

În vederea stabilirii impozitării veniturilor transfontaliere și a rezidenței fiscale în România, atât persoanele fizice străine cât și cele române, au obligația completării unor formulare specifice. .

Astfel, cetățenii străini care stau în România mai mult de 183 de zile, au obligația depunerii formularului “Chestionar pentru stabilirea rezidenței persoanei fizice la plecarea din România”, cu 30 de zile înaintea plecării din România, pentru a nu putea evita plata obligațiilor fiscale în România.
Această prevedere legală există în legislația națională încă din anul 2012, fiind reglementată prin Codul fiscal. .

Formularul aferent chestionarului a fost stabilit prin Ordinul 74/2012. În iulie 2016, a fost actualizat acest chestionar, în sensul corelării acestuia cu prevederile legale din noul Cod Fiscal, care a intrat în vigoare la 1.01.2016. .

Acest formular este util autorităților fiscale române pentru stabilirea rezidenței persoanelor fizice în România, dar și cetățenilor români care solicită autorităților fiscale române eliberarea unor formulare cerute acestora de către autoritățile fiscale din străinătate. .

Formulare similare sunt utilizate atât în statele membre ale Uniunii Europene, cât și în țările din afara Uniunii Europene. Astfel, acest formular este utilizat și în derularea schimbului de informații între autoritățile fiscale române și cele străine. .

Informațiile din acest chestionar fac posibilă, de asemenea, aplicarea principiilor internaționale pentru evitarea dublei impuneri a veniturilor obținute atât în România cât și în străinătate. .

Necompletarea acestui formular ar putea genera dificultăți în ceea ce privește stabilirea modalității de impozitare a persoanelor fizice române. Astfel, dacă nu s-ar depune acest formular, cetățenii români ar putea fi impozitați atât în România, cât și în altă țară în care își desfășoară activitatea. .

Menționăm că acest formular va putea fi depus și online.
Totodată, având în vedere că au fost primite numeroase sesizări care evidențiau că amenzile aplicate pentru neîndeplinirea obligațiilor de declarare erau mari, respectiv de la 500 lei la 1.000 lei, s-a luat decizia instituirii unei amenzi distincte pentru nedepunerea acestui chestionar, de 50 lei până la 100 lei, începând cu 1 ianuarie 2018. Scopul acestei măsuri este reducerea sancțiunii general aplicabile pentru nerespectarea unei obligatii declarative . “

Read more

Guvernul va simplifica plata defalcată a TVA.

Mediul de afaceri dorește ca noua modalitate de plată a TVA, cunoscută și ca ”split TVA” să încurce cât mai puțin, iar procedura este în curs de modificare, a spus miercuri ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Ilan Laufer.

În opinia ministrului, un antreprenor corect nu este afectat de această măsură, care este necesară pentru combaterea evaziunii fiscale.

“Atâta timp cât România nu reușește să colecteze decât 75% din TVA pe care statul ar fi în drept să-l colecteze, avem o problemă și cu siguranță trebuie să găsim o soluție astfel încât cei care își fac treaba să nu mai fie afectați de acele firme care au ca scop doar să ia acel TVA și creează o concurență neloială în piață pentru companiile cinstite, lucru care evident că nu poate continua”, a adăugat ministrul.

Read more

Codul de Procedură Fiscală se schimbă. Unele sunt deja in vigoare, altele urmeaza sa intre.

Guvernul a adus o serie întreagă de modificări la Codul de procedură fiscală.

Art. I – Legea nr. 207/2015 privind Codul de Procedura Fiscala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza.

Modificarile sunt punctuale si privesc mai multe domenii, printre care:

  1. administrarea creantelor fiscale desfasurate de institutii publice, altele decat organele fiscale;
  2. raspunderea pentru plata obligatiilor fiscale de catre persoanele ce desfasoara profesii libere;
  3. comunicarea actului administrativ-fiscal;
  4. declararea sediilor secundare la organul fiscal;
  5. metodele de efectuare a inspectiei;
  6. reguli privind verificarea persoanelor fizice;
  7. corelare penalitate de întarziere, penalitate de nedeclarare;
  8. sechestrarea bunurilor;
  9. asistenta reciproca cu statele membre;
  10. noi sanctiuni si contraventii.

Modificarile si completarile aduse Codului de procedura fiscala, se regasesc in:

  • art. 8 – se propune ca în toate situațiile în care la organul fiscal se depun documentele justificative, certificatele sau înscrisurile redactate într-o limbă străină fără ca acestea să fie însoţite de traduceri în limba română să nu fie luate în considerare de organul fiscal, în considerarea faptului că limba oficială în administraţia fiscală este limba română.
  • art. 11 – se propune reglementarea expresă a formei sub care poate fi prezentat acordul scris al contribuabilului în cazul în care sunt solicitate informații despre acesta, respectiv acordul poate fi emis pe hartie sau poate fi emis in formă electronica semnat în condițiile legii.
  • art. 23 – se propune reglementarea unei noi situații de preluare a obligațiilor, respectiv persoana fizică, în nume propriu, preia obligaţiile bugetare datorate de aceasta, potrivit legii, din activităţile economice desfăsurate de aceasta în mod independent sau profesii libere, precum si din asocieri si alte entităţi fără personalitate juridică, în cazul în care acestia au fost radiaţi din registrele în care au fost înregistraţi.
  • art. 25 – introducerea unui nou caz de răspunere solidară în situația în care emitentul scrisorii de garanție/poliței de asigurare de garanție refuză să vireze sumele de bani la solicitarea organului fiscal în situația în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru executarea garanției.
  • MFP spune că dispozițiile art. 2321 alin. (3) din Codul civil rămân aplicabile în sensul că emitentul scrisorii de garanție/poliței de asigurare de garanție are dreptul de a refuza plata în caz de abuz sau fraudă vădită.
  • art. 32 – în sensul exonerării contribuabilului/plătitorului de la obligaţia de a depune cerere de modificare a domiciliului fiscal, în situaţia în care domiciliul sau sediul social coincide cu domiciliul fiscal, având în vedere că administrația fiscală deține aceste date urmare fluxurilor zilnice ale schimbului de informații realizate electronic cu ONRC, în situaţia în care urmare modificării domiciliului/sediului social, acesta este si domiciliul fiscal. Totodată, în corelare cu această modificare s-a completat art. 36 cu o regulă privind momentul schimbării competenței de administrare, moment care este data schimbării sediului social.
  • art. 47 – să se reglementeze regulile privind comunicarea actelor administrative fiscale prin remitere la domiciliul fiscal al contribuabilului/plătitorului, precum și refuzul de a primi acte administrativ fiscale în cazul în care comunicarea se face prin această modalitate, similar celor din Codul de procedură civilă, însă adaptate specificului raportului juridic fiscal. Prevederile art. 47 au fost reformulate pentru a asigura mai multă claritate procedurii de comunicare a actelor administrative fiscale emise pe suport hârtie.
  • art. 67– reformularea în sensul eliminării notarilor publici și a executorilor judecătorești din enumerarea categoriilor de persoane care au dreptul de a refuza furnizarea de informații către organele fiscale.
  • art. 80 – se propune ca serviciul de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanţă (SPV), dezvoltat la nivelul Ministerului Finanțelor Publice/Agenției Naționale de Administrare Fiscală, să fie utilizat și de alte instituții/autorități publice, în scopul comunicării actelor emise către contribuabili/plătitori cât și în scopul depunerii de cereri, înscrisuri sau orice alte documente de către contribuabili/ plătitori. Instituțiile/ autoritățile publice care utilizează SPV efectuează orice adaptare a propriului sistem informatic astfel încât să poată utiliza SPV, acestea suportând și cheltuielile ocazionate de adaptarea sistemului informatic propriu.
  • art. 82 – in sensul clarificării faptului că și în cazul contribuțiilor sociale, în scopul administrării impozitului pe venit, în cazul persoanelor fizice codul de identificare fiscală este codul numeric personal.
  • Pentru a facilita îndeplinirea de către instituţiile de credit a obligaţiei de transmitere a unor informaţii complete privind identificarea nerezidenţilor pentru care deschid conturi bancare, se impune reglementarea la art. 83 a obligaţiei instituţiilor de credit de a solicita organului fiscal atribuirea codului de identificare fiscală în cazul persoanelor fizice si juridice nerezidente care nu deţin un asemenea cod.
  • art. 85 – se propune reglementarea datei de la care curge termenul de 30 de zile de îndeplinire a obligaţiei de declarare a sediilor secundare de către contribuabili/ plătitori în funcție de modalitățile de înființare a sediilor secundare.
  • art. 92 – completarea condițiilor de inactivare/reactivare, respectiv în cazul contribuabililor pentru care s-a deschis procedura insolvenței în formă simplificată sau al contribuabililor care au intrat în faliment, respectiv cazul contribuabililor pentru care s-a pronunțat ori a fost adoptată o hotărâre de divolvare, să fie declarați inactivi doar dacă nu își îndeplinește, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligație declarativă prevăzută de lege.
  • art. 103 –  reglementarea expresă a faptului că, declarațiile fiscale depuse la data depunerii acestora la organul fiscal necompetent. Pe cale de consecință, se propune totodată si reglementarea expresă a obligativităţii organului fiscal necompetent de a transmite respectivele declarații fiscale la organul fiscal competent într-un termen de 5 zile lucrătoare de la data depunerii declarației.
  • art. 116 – modificare in ceea ce privește dreptul organului de inspecţie fiscală ca în cazul inspecției prin sondaj să selecteze si perioadele fiscale aferente impozitelor, taxelor si contribuţiilor verificate pentru care se configureaza riscul fiscal. În cazul inspecției exhaustive, având în vedere că practic este imposibil (și ineficient) să fie verificate toate documentele și operațiunile(indiferent de relevanța lor din punct de vedere fiscal) se propune să fie verificate toate perioadele fiscale si în interiorul acestora documentele si operaţiunile semnificative.
  • art. 117 – se propune extinderea perioadei care va fi supusă inspecției fiscale dacă organul de inspecţie fiscală constată indicii privind nerespectarea legislaţiei fiscale ori stabilirea incorectă a obligaţiilor fiscale. În acest caz, extinderea perioadei se face cu respectarea dispozițiilor referitoare la rezerva verificării ulterioare.
  • art. 134 – reglementarea posibilităţii încheierii, pe perioada unei inspecții fiscale, de către echipa de inspecţie fiscală desemnată cu efectuarea inspecției fiscale, a unui proces-verbal de control inopinat, ori de câte ori în alte proceduri sunt necesare constatări în legătură cu operațiuni și obligații supuse inspecției fiscale în derulare. Cu alte cuvinte, în situația în care în alte proceduri se pune problema efectuării unor constatări necesare finalizării procedurii respective și care este în legatură cu contribuabilul/ plătitorul supus inspecției fiscale, echipa care se află deja în inspecție fiscală este competentă să efectueze și un control inopinat.
  • art. 138 – se propune eliminarea activității preliminare de verificare fiscală prealabilă documentară. MFP susține că rațiunea acestei modificări constă în simplificarea procedurii de verificare a situației fiscale personale. În consecința eliminării activității de verificare fiscală prealabilă documentară, se propune reglementarea emiterii avizului de verificare înainte de începerea verificării situației fiscale personale.
  • art. 139 – clarificarea  textului, astfel în scopul verificării situaţiei fiscale personale, organul fiscal central poate proceda la stabilirea, dacă este cazul, a bazei de impozitare, ajustată pe fiecare categorie de venit, precum și a creanței fiscale principale dar și stabilirea creanțelor fiscale accesorii.
  • art. 15  în sensul delimitării actelor care se întocmesc de organele fiscale respectiv faptul că procesele verbale constatatoare stau la baza actului de sesizare a organelor de urmărire penală.
  • art. 153 – alin. (3) în sensul schimbării competenței de emitere a ordinului privind procedura și condițiile de acces la evidența creanțelor fiscale de la președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală la ministrul finanțelor publice.
  • art. 155 – reglementarea unui termen de scadenţă special, de 5 zile de data comunicării deciziei. Prevederea urmează a se aplica numai dacă contribuabilul depune declaraţia fiscală în baza căreia urmează să se emită decizia de impunere în termenul prevăzut de lege.
  • pentru o mai bună claritate se propune ca termenele de plată reglementate la art. 156 din Codul de procedură fiscală să fie aplicabile și în cazul obligațiilor individualizate prin intermediul deciziei de impunere din oficiu în cazul în care aceasta a fost emisă după scadența obligației. În plus, se propune reglementarea unui termen de plată pentru diferențele stabilite prin declarații fiscale rectificative.
  • art. 157 –  în sensul introducerii în sfera obligațiilor fiscale care nu sunt considerate restante a obligaților fiscale care trebuie achitate într-un anumit termen întrucât reprezintă condiție de menținere a valabilității eșalonării la plată, având în vedere faptul că, până la finalizarea înlesnirilor la plată/pierderea valabilităţii înlesnirilor la plată, obligaţiile fiscale de a căror plată depinde menţinerea valabilităţii înlesnirilor la plată, achitate cu întârziere, dar în termenele suplimentare, prevăzute la art. 194 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, nu ar trebui să fie incluse în categoria obligaţiilor fiscale restante.
  • art. 158 –  în sensul stabilirii categoriilor de persoane fizice pentru care certificatul de atestare fiscală poate fi utilizat în perioada de până la 90 de zile de la eliberării. Astfel, în cazul persoanelor fizice care desfăsoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, ori în cazul altor entităţi fără personalitate juridică, termenul de valabilitate al certificatului de atestare trebuie să fie de 30 de zile, având în vedere faptul că situaţia fiscală a acestora se poate modifica lunar, astfel încât informaţiile cuprinse în acesta trebuie să reflecte situaţia fiscală actualizată.
  • art. 159 – actele prin care se înstrăinează clădiri, terenuri, respectiv mijloace de transport, fără certificat de atestare fiscală să fie lovite de nulitate relativă.  Astfel dobânditorul poate acoperi lipsa documentului prin plata obligațiilor datorate bugetului local. În plus, chiar în situația în care dobânditorul bunului va obține înregistrarea fiscală a acestuia și va acoperi obligațiile datorate bugetului local se poate face oricând constatarea nulității absolute a actului de înstrăinare [art. 1249 alin. (1) din Codul civil] și de orice persoană interesată [art. 1249 alin. (2) din Codul civil].
  • art. 160 – reglementarea modului în care organul fiscal ia la cunostinţă despre finalizarea procedurii succesorale si împărţirea bunurilor succesorale, precum si reglementarea modului în care organele fiscale primesc informații din registrele naţionale notariale.
  • art. 163 – în cazul creanţelor fiscale administrate de organul fiscal central debitorii efectuează plata acestora într-un cont unic, prin utilizarea unui ordin de plată pentru Trezoreria Statului pentru obligaţiile fiscale datorate.
  • art. 165 – din Codul de procedură fiscală în sensul reglementării obligației organului fiscal de comunicare a înștiințării privind stingerea creanțelor fiscale doar pentru debitorii care solicită acest lucru, având în vederea faptul că din practica organelor fiscale a rezultat că foarte mulţi debitori nu consideră utilă comunicarea unei înstiinţări privind stingerea obligaţiilor fiscale, din considerentul că au la dispoziţie si alte căi prin care pot obţine informaţii cu privire la situaţia lor fiscală, respectiv solicitarea de la organul fiscal competent a fisei pe plătitori, ori accesarea, pe pagina de internet a A.N.A.F., a informaţiilor privind stingerea obligaţiilor fiscale.
  • Se propune armonizarea prevederilor art. 168 alin. (12) si art. 236 alin. (2) din Codul de procedură fiscală cu prevederile Codului de procedură civilă, în sensul exceptării de la poprire și implicit a dreptului de a cere restituirea în cazul sumelor primite de debitori de la organizaţiie naţionale ori internaționale reprezentând finanțări pentru derularea unor programe sau proiecte.
  • art. 173 – în cazul creanțelor administrate de A.N.A.F., obligațiile fiscale accesorii se vor comunica contribuabilului /plătitorului diferențiat, în funcție de vechimea, cuantumul obligațiilor fiscale accesorii și starea juridică a acestuia în vederea optimizării utilizării resurselor financiare și umane și orientarea acestora spre recuperarea sumelor cu valori semnificative, care să acopere și cheltuielile generate de emiterea și comunicarea deciziilor prin care se individualizează obligațiile fiscale accesorii.
  • art. 175 –  prevederile referitoare la modul de calcul al dobanzilor, în cazul impozitelor administrate de organul fiscal central pentru care perioada fiscală este anuală, se aplică și pentru contribuțiile sociale.
  • art. 184 – precizarea expresa a faptului că eșalonarea la plată se acordă de către organul fiscal central pe o perioadă de cel mult 5 ani dacă sunt îndeplinite condițiile de acordarea a acesteia.
  • art. 191 – eliminarea din art. trimiterii la certificatul de atestare emis de organul fiscal local reglementat la art. 159, pentru a se asigura corelarea textului cu procedura eșalonării aplicabilă de către organul fiscal central.
  • art. 192 – da posibilitatea organelor fiscale de a stabili rate variabile, pe parcursul unui an, în funcție de posibilitățile reale de achitare a acestora, în cadrul unei proceduri de eșalonare la plată, având în vedere faptul că unii contribuabili/ plătitori, cum este cazul celor care au activități agricole sau a celor din domeniul construcțiilor, au producție sezonieră sau în anumite perioade din an au activitatea productivă întreruptă.
  • art. 195 – amenzile primite de un contribuabil care are o eșalonare la plată în derulare pot fi incluse în eșalonarea la plată prin modificarea deciziei de eșalonare.
  • art. 199 – contribuabililor care beneficiază de eșalonarea la plată a obligațiilor fiscale nedeclarate și datorează penalitate de nedeclarare, în cazul pierderii valabilităţii esalonării la plată, pentru sumele rămase de plată din esalonarea să se datoreze doar penalitatea de nedeclarare, nu și penalitatea de 5% prevăzută la art. 198.
  • art. 204 – pentru obligațiile fiscale de a căror plată depinde menținerea autorizației, acordului ori a altui act administrativ similar să nu se mai acorde eșalonarea la plată motivat de faptul că, odată depusă cererea de eșalonare la plată sau este aprobată o eșalonare la plată și pe toată durata de valabilitate a acesteia, contribuabilul este ținut de respectarea termenelor de plată a obligațiilor referitoare la menținerea valabilității eșalonării la plată, astfel cum sunt acestea prevăzute la art. 194 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, și nu pe cele din Codul fiscal sau alte legi prin care se instituie impozite/taxe/redevențe (de ex. Legea minelor nr. 85/2003 sau Legea petrolului nr. 238/2004), precum și de faptul că domeniile pentru care se acordă autorizaţie, acord ori alt act administrativ similar, de către o autoritate competentă acționează de regulă întrun domeniu specific de importanță majoră, în care există risc de evaziune fiscală.
  • De asemenea, în corelare cu propunerea de mai sus de la art. 204 se propune abrogarea alineatelor (2) și (3) ale aceluiași articol.
  • art. 207 – da posibilitatea organului fiscal de a solicita emitentului scrisorii de garanție/poliței de asigurare de garanție executarea acesteia pentru stingerea ratelor de eșalonare la scadența acestora, la solicitarea debitorului. Totodată se propune reglementarea expresă a faptului că ori de câte ori se modifică graficul de eșalonare la plată organul fiscal competent să emită o decizie de modificare a decizie de eșalonare la plată cu anexarea noului grafic.
  • art. 213 – măsurile asigurătorii dispuse se duc la îndeplinire în conformitate cu dispoziţiile referitoare la executarea silită, ceea ce conduce la imposibilitatea ducerii la îndeplinire a celor dispuse printr-o decizie de instituire a măsurilor asigurătorii, în cazul unui debitor aflat în procedura insolvenței.
  • art. 214 – se propune reglementarea faptului că măsurile asigurătorii se pot ridica și parțial, la constituirea garanțiilor prevăzute de art. 211, oferind astfel flexibilitate procesului de instituire și de ridicare a masurilor asigurătorii. De exemplu, un contribuabil poate constitui garanții, în condițiile legii, pentru o parte din valoarea creanțelor consemnate în decizie și poate beneficia de ridicarea măsurilor asigurătorii pentru partea acoperită de garanții.
  • art. 217 – se propune reglementarea faptului că în cazul în care se emit mai multe somații pentru același debitor și având același obiect, numai prima somație întrerupe termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită.
  • art. 233 – asigurarea unei aplicări corespunzătoare de către cei ce doresc accesarea măsurii de suspendare a executării silite prin hotărâre a Guvernului pe o perioadă de cel mult 6 luni, este necesară precizarea condițiilor în care poate fi aprobată măsura, respectiv cu respectarea legislației naționale și europene în materie de ajutor de stat. În plus, se propune reglementarea unui nou caz de suspendare a executării silite, pe o perioadă limitată de timp (45 de zile) respectiv atunci când debitorul notifică organul fiscal cu privire la depunerea unei scrisori de garanție/poliţă de asigurare de garanţie potrivit art. 235. Acestă propunere are în vedere faptul că, potrivit art. art. 165 alin.(3) lit. b) din Codul de procedură fiscală, obligațiile fiscale se sting în funcţie de data comunicării, pentru diferenţele de obligaţii fiscale principale stabilite de organul fiscal competent, precum si pentru obligaţiile fiscale accesorii, situație în care dreptul contribuabililor de a suspenda executarea silită a obligațiilor fiscale stabilite printr-o decizie de impunere prin depunerea unei scrisori de garanție/poliță de asigurare de garanție poate deveni inaplicabil.
  • se propune eliminarea excepției de la alin. 12 a art. 236 în vederea corelării termenului în care poate fi înființată poprirea cu termenul general de continuare a măsurilor de executare silită. Măsura are în vedere creșterea eficienței colectării creanțelor urmare reducerii termenului de înființare a popririi bancare.
  • art. 238 – reglementarea posibilității organelor fiscale de a nu sechestra bunuri dacă valoarea acestora este mai mică de 1% din valoarea obligațiilor fiscale în cazul în care valoarea obligațiilor fiscale este peste 500.000 lei, pentru eficientizarea activității de sechestrare a bunurilor proprietate a debitorului în procedura de executare silită, în sensul direcționării resurselor către acțiunile complexe desfășurate în vederea recuperării creanțelor prin această modalitate de executare silită si diminuării cheltuielilor de executare silită. În coroborare cu această modificare se propune completarea art. 242 alin. (1) din același act normativ.
  • art. 240 – reglementarea posibilității instituțiilor publice care au sechestrat sume de bani în lei de a le depune/ vira într-un cont de disponibil deschis la unitățile teritoriale ale trezoreriei statului prin care îsi gestionează bugetul propriu.
  • art. 242 – menţiunea în procesul-verbal de sechestru a numărului cadastral și numãrului de carte funciarã, în cazul bunurilor imobile. Totodată, se realizează punerea în concordanțã cu regulile Codului civil.
  • art. 247 – se pot folosi inclusiv mijloacele electronice în vederea valorificării bunurilor sechestrate și pentru care se procedează la vânzarea la licitație.
  • art. 247 – din Codul de procedură fiscală în sensul precizării că procedura de vânzare la licitație a bunurilor sechestrate prin mijloace electronice se aprobă prin ordin al președintelui A.N.A.F sau prin ordin al ministrului dezvoltării regionale, administraţiei publice și fondurilor europene, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, după caz.
  • art. 253 – se are în vedere creșterea numărului de participanți la licitație, oferindu-se acestora posibilitatea plății în rate atât în cazul adjudecării bunurilor imobile, cât și a celor mobile, precum și posibilitatea de a achita prețul bunurilor, într-un interval de timp mai mare decat cel legiferat in prezent, măsuri care vizeaza îmbunătăţirea modalităţilor de colectare a creanțelor bugetare.
  • În vederea corelării reglementărilor propuse la art. 253 se propune modificarea în mod corespunzător și a art. 254 din Codul de procedură fiscală.
  • art. 255 – completarea cu o regulă conform căreia, în cazul reluării procedurii licitaţiei în cazul bunurilor imobile care nu au fost vândute la a 4-a etapă a unei licitaţii anterioare, să nu se mai reia toate etapele de licitaţie, iar bunul să fie vândut la cel mai mare preţ oferit. Totodată, se propune ca la a 4-a etapă a unei licitaţii bunul să nu poată fi vândut la un preţ mai mic decât cuatumul taxei de participare la licitaţie. De asemenea, se propune ca atât la a 4-a etapă a licitaţiei, cât si la reluarea procedurii licitaţiei, bunurile imobile să nu poată fi vândute sub preţul de pornire al licitaţiei, în situaţia în care se prezintă un singur ofertant.
  • se propune abrogarea art. 263 – darea în plată din Codul de procedură fiscală, având în vedere ineficienţa acestui mecanism, prin prisma faptului că debitorii nu uzitează de o astfel de modalitate de stingere a creanţelor fiscale, fapt pentru care nu se justifică menţinerea, cu caracter general, a prevederilor privind darea în plată reglementate de acest articol. În mod corespunzător a fost modificat și art. 22 din Codul de procedură fiscală pentru a elimina din modalitățile de stingere a creanțelor fiscale darea în plată.
  • art. 265 – în analiza insolvabilității unui debitor intră cumulativ atât veniturile acestuia cât și bunurile urmăribile. În situația în care veniturile si bunurile urmăribile ale debitorului au o valoare mai mică decât obligaţiile fiscale de plată organul fiscal comunică debitorului procesul–verbal de insolvabilitate.
  • În plus, se propune reglementarea categoriilor de debitori care nu au venituri sau bunuri urmăribile prin corelare cu pragul propus în ceea ce privește valoarea bunurilor care nu se sechestrează (acesta valoare este mai mică de 1% din valoarea obligațiilor de plată în cazul în care valoarea obligațiilor de plată este peste 500.000 lei). Astfel, potrivit modificării propuse este insolvabil fără venituri sau bunuri și debitorii care au bunuri și venituri dar valoarea acestora este mai mică de 1% din valoarea obligațiilor de plată în cazul în care valoarea obligațiilor de plată este peste 500.000 lei.
  • art. 266 – procedurile de prevenire a insolvenţei si de insolvenţă, cu modificările si completările ulterioare, când judecătorul sindic admite în parte creanţele fiscale solicitate de organul fiscal pentru a fi înscrise la masa credală, pe baza unei hotărâri judecătoresti pronunţată în acest sens. Astfel, debitorul este obligat doar la acoperirea creanţelor admise la masa credală, pentru diferenţa de valoare, creditorul nemaiavând drept de a o realiza, urmând ca organul fiscal să procedeze la anularea acesteia ulterior închiderii procedurii insolvenţei, atunci când creanţele nu sunt admise la masa credală potrivit legii, sub rezerva ca debitorul să nu fi fost condamnat pentru bancrută simplă sau frauduloasă, ori să nu i se fi stabilit răspunderea pentru efectuarea de plăţi ori transferuri frauduloase, inclusiv în cazul atragerii răspunderii acestuia.
  • În vederea armonizării cu prevederile Codului de procedură civilă se propune completarea art. 278 din Codul de procedură fiscală în sensul stabilirii unei cauțiuni inclusiv pentru ipoteza suspendării unor acte administrative fiscale al căror obiect nu este evaluabil în bani. În plus, în situația în care un act administrativ fiscal prin care sunt individualizate obligații fiscale principale este suspendat la executare în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, se propune, pentru eliminarea interpretărilor, reglementarea expresă la art. 278 a faptului că toate efectele suspendării să se răsfrângă si asupra actului administrativ prin care s-au individualizat obligaţiile accesorii aferente obligaţiilor principale suspendate la executare. O astfel de soluţie legislativă ar avea ca fundament principiul de drept potrivit căruia accesoriul urmează soarta principalului (accesorium sequitur principale), astfel că, având în vedere faptul că actul administrativ ce stabileste obligaţiile accesorii este un act subsecvent celui suspendat la executare, efectele suspendării ar trebui să se răsfrângă si asupra acestui act subsecvent, inclusiv neînregistrarea în cuprinsul certificatului de atestare fiscală a obligațiilor fiscale accesorii. Totodată, se clarifică situația cauțiunii datorate pentru suspendarea executării actului administrativ fiscal în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004 atunci când contribuabilul a obținut deja suspendarea executării actului în temeiul art. 14 din Legea contenciosului administrativ, în sensul acceptării și valorificării cauțiunii depusă pentru suspendarea actului administrativ fiscal potrivit art. 14 și când se solicită suspendarea potrivit art. 15 din Legea contenciosului administrativ.
  • art. 279 – încheierea  unui nou act administrativ fiscal de către organul fiscal în administrarea căruia se află contribuabilul, având în vedere faptul că în practică s-au întâlnit situații în care organul emitent al actului, desființat total sau parțial în urma soluționării contestației, nu mai există ca structură în cadrul A.N.A.F.
  • art. 343 – organele fiscale sunt scutite de taxe , tarife, comisioane, cauţiuni si alte sume pentru cererile, acţiunile si orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea administrării creanţelor fiscale, cu excepția celor privind comunicarea actului administrativ fiscal, avand în vedere faptul că orice cheltuială pusă în sarcina organlor fiscale, astfel cum sunt definite de art. 1 din Codul de procedură fiscală, grevează bugetul general consolidat al statului.

 

Read more

Reactii negative venite din partea mediului de afaceri. Plata defalcata a TVA va bloca economia.

In ciuda tuturor reacțiilor negative venite din partea mediului de afaceri, experți contabili și fiscali, avocați, firme de consultanță, etc., guvernul nu cedează și a aprobat o ordonanță de modificare a codului fiscal prin care se instituie plata defalcată a TVA . Deoarece ANAF nu are capacitatea tehnică să gestioneze implementarea acestei măsuri, introducerea acestei obligații va duce la blocarea întregii economii, a declarat, luni, președintele Consiliului Național pentru Întreprinderile Private Mici și Mijlocii (CNIPMMR), Florin Jianu, într-o conferință de presă.

„România ar fi prima și singura țară unde acest lucru s-ar face în mod obligatoriu pentru toți operatorii economici. În Italia se aplică în mod voluntar pentru firmele care au contracte cu statul. În Polonia se discută de trei ani și se gândesc să o introducă voluntar de la 1 ianuarie 2018. În Marea Britanie se discută tot de trei ani și se gândește introducerea măsurii doar pentru tranzacțiile online, zonă predispusă evaziunii fiscale. În opinia noastră, odată cu introducerea acestei măsuri, economia se va bloca, pentru că gândiți-vă că o cincime din banii pe care îi deține o firmă vor fi blocați într-un cont. Dacă ANAF nu performează în acest moment cu întreprinderile care nu sunt corecte, cum ne putem gândi că va performa cu peste 300.000 de întreprinzători, pentru că în ordonanța de urgență există obligativitatea ca ANAF să controleze decontul de TVA în termen de cinci zile. Mă gândesc în principal la întreprinderile mici din mediul rural. Există obligativitatea în această ordonanță ca ei să depună TVA-ul aferent operațiunilor economice în termen de trei zile într-un cont. Gândiți-vă la un chioșc de la țară, care vinde de 100 de lei, 19 lei din acei bani va trebui să se ducă să-i depună într-un cont de TVA, în speranța că în termen de cinci zile va veni cineva de la ANAF și-i va da voie să facă decontul de TVA. Acest lucru este profund incorect, absurd și inaplicabil. Veți vedea că această măsură va bloca economia”, a spus Jianu.

Secretarul general al CNIPMMR, Liviu Rogojinaru, a declarat că ANAF nu are nici capacitatea tehnică de a implementa această măsură.

“Acum o lună și jumătate ANAF a fost blocat, închis două zile, nu a lucrat cu publicul, pentru că a avut o plată în jur de 10.000 de facturi care a blocat sistemul. Chiar dacă sunt oameni care vor să muncească, dacă am un calculator care nu are cum să facă treaba, nici eu nu pot s-o fac, nu funcționează, nu merge. În plus, trezoreria funcționează doar de la ora 10:00 la 12:00 și acolo încă se fac socoteli pe fișă contabilă, adică nu sunt informatizați aproape deloc”, a arătat Rogojinaru.

Un sondaj realizat de CNIPMMR dat luni publicității arată că 97,5% dintre respondenți nu susțin plata defalcată a TVA și tot o pondere de 97,5% consideră că această modificare va avea efecte negative asupra activității firmei lor.

La sondajul efectuat de Consiliul pentru IMM-uri în perioada 8 — 28 august la care au răspuns un număr de 818 firme, din care 54,1% sunt microîntreprinderi, 19,7% întreprinderi mici, 18,4% întreprinderi mijlocii, 5,9% întreprinderi mari și 1,9% alte forme juridice, 97.5% dintre respondenți au declarat că plata defalcată a TVA va genera dificultăți și efecte negative cum ar fi: creșterea birocrației, prin dublarea numărului de plăți, măsuri suplimentare de verificare și de management pentru TVA (obligația contribuabililor de a determina/verifica contul de TVA, obligația de a vira direct la bugetul de stat suma reprezentând TVA aferentă achizițiilor de la furnizorii/prestatorii care nu le-au comunicat un cont de TVA și de a notifica acest fapt furnizorilor/prestatorilor), afectarea cash-flow-ului și blocarea banilor (89,9%), costuri bancare suplimentare cu noul cont, comisioane bancare suplimentare (86,2%), costuri suplimentare pentru contribuabili generate de modificarea sistemelor informative contabile (85,5%), efort semnificativ de implementare tehnică, având în vedere termenul foarte scurt de aplicare (81%).

Read more

OG privind sistemul de plata defalcata a TVA a fost publicata in Monitorul Oficial

In Monitorul oficial de joi 31.08.2017 s-a publicat OG nr. 23/2017 privind sistemul de plata defalcata a TVA cunoscut ca sistem split TVA. Pentru aplicarea acestuia trebuie alocate de catre persoanele impozabile un volum consistent de resurse financiare si uman. In cazul firmelor neinregistrate in scopuri de TVA , ele vor aplica sistemul de plata defalcata a TVA cand achita facturile catre furnizori inregistrati in scopuri de TVA. Nu sunt obligate sa aplice acest sistem persoanele ce desfasoara activitati independente sau profesii libere ce nu sunt inregistrate in scopuri de TVA. Persoanele fizice obisnuite nu se afla nici ele in sfera acestei ordonante

 

Esenta procedurii se prezinta in urmatorul exemplu: Societatea ABC SRL este inregistrata in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal. Aceasta vinde marfuri clientului CLIENTUL SRL, persoana inregistrata in scopuri de TVA, la pretul de 1.000 lei + TVA 19% (190 lei), total factura 1.190 lei. Marfurile au fost achizitionate de la furnizorul FURNIZORUL SRL, persoana inregistrata in scopuri de TVA la pretul de 800 lei + TVA 19% (152 lei), total factura 952 lei. Toate aceste trei societati isi vor deschide un cont bancar exclusiv pentru plati de TVA, iar decontarile se vor face astfel:

  • societatea CLIENTUL SRL achita suma de 1.000 lei catre societatea ABC SRL in contul uzual al acesteia;
  • societatea CLIENTUL SRL achita suma de 190 lei reprezentand TVA, in contul de TVA deschis al societatii ABC SRL;
  • societatea ABC SRL achita suma de 800 lei catre societatea FURNIZORUL SRL in contul uzual al acesteia, din alt cont decat cel de TVA;
  • societatea ABC SRL achita suma de 152 lei reprezentand TVA in contul de TVA deschis al societatii FURNIZORUL SRL. Aceasta plata poate fi facuta atat din contul sau de TVA, cat si din contul curent.
  • Observam ca daca se achita suma de catre societatea ABC SRL din contul de TVA al acesteia catre contul de TVA al societatii furnizoare, soldul contului sau de TVA va fi suma de 190 lei – 152 lei = 38 lei, adica exact TVA de plata catre buget.

Societatea ABC SRL poate sa achite TVA de plata catre buget atat din contul sau de TVA, cat si din alte conturi bancare, aceasta ultima ipoteza de lucru este putin probabila intrucat utilizarea banilor din contul de TVA este restrictionata.

  • Ce persoane sunt obligate sa aplice sistemul de plata defalcata a TVA?

Sunt obligate sa aplice sistemul de plata defalcata a TVA persoanele impozabile, institutiile publice. Prin persoane impozabile din punctul de vedere al TVA, intelegem toate societatile, indiferent daca sunt sau nu inregistrate in scopuri de TVA, societati nationale, regii autonome, respectiv persoanele fizice ce desfasoara activitati independente sau profesii libere, daca sunt inregistrate in scopuri de TVA.

Foarte important: societatile neinregistrate in scopuri de TVA aplica sistemul de plata defalcata a TVA cand achita facturile catre furnizori inregistrati in scopuri de TVA.

Nota: nu sunt obligate sa aplice acest sistem persoanele ce desfasoara activitati independente sau profesii libere ce nu sunt inregistrate in scopuri de TVA. Persoanele fizice obisnuite nu sunt in sfera acestei ordonante.

  • De cand se aplica sistemul platii defalcate a TVA?

Acest sistem este obligatoriu incepand cu 01 ianuarie 2018, pentru facturi emise si avansuri incasate dupa data de 01 ianuarie 2018.
In perioada 01 octombrie – 31 decembrie 2017, sistemul se aplica optional de catre persoanele ce au obligatia aplicarii platii defalcate a TVA.

Nota: aceste persoane ce opteaza pentru sistemul de plata defalcata a TVA, vor notifica organul fiscal pentru exercitarea optiunii.

Foarte important: organul fiscal infiinteaza “Registrul persoanelor ce aplica plata defalcata a TVA”, iar persoanele ce au optat pentru acest sistem vor aplica plata defalcata a TVA incepand cu ziua urmatoare celei in care au fost inscrise in acest registru.

De retinut: organul fiscal va inregistra in termen de maxim 3 zile notificarile pentru inscrierea in registru.

  • Unde se deschid conturile de TVA?

Institutiile publice inregistrate in scopuri de TVA vor deschide conturile de TVA la unitatile de Trezorerie ale statului.
Persoanele impozabile ce au de incasat sume de la autoritati publice vor deschide contul de TVA la trezoreria statului.
La institutii de credit sau la trezorerie vor deschide cont de TVA persoanele impozabile pentru tranzactiile cu entitati private.

Foarte important: persoanele impozabile pentru tranzactii cu alte entitati private pot deschide mai multe conturi de TVA la institutii bancare diferite.

  • Pentru ce tranzactii este aplicata plata defalcata a TVA?

Plata defalcata a TVA se aplica pentru toate operatiunile taxabile din punctul de vedere al TVA la care locul livrarii de bunuri sau locul prestarii de servicii se considera in Romania.
Nu se aplica sistemul de plata defalcata a TVA pentru tranzactiile la care beneficiarul este obligat la plata TVA prin metoda de simplificare, metoda cunoscuta drept taxare inversa.

De retinut: nu se aplica sistemul de plata defalcata a TVA pentru regimurile speciale de TVA ¬ regimul bunurilor second-hand, regimul agentiilor de turism, regimul special pentru agricultori.

  • Cum de aplica regimul platii defalcate a TVA in cazul platilor partiale?

Daca se efectueaza plati partiale sau plati de avans, fiecare suma achitata se va considera ca avand inclusa si TVA, iar pentru aceasta se va aplica metoda sutei majorate pentru determinarea TVA de achitat separat.

De retinut: daca sunt efectuate plati partiale aferente unor operatiuni taxabile, dar cu cota diferita de TVA, are prioritate regimul normal de taxare in ordinea descrescatoare a cotelor.

Foarte important: valoarea TVA din aceste plati partiale se determina dupa formula: 19 x 100/119, 9 x 100/109 sau 5 x 100/105, dupa caz.

  • Ce se incaseaza in contul de TVA?

In conturile de TVA se vor incasa sumele provenind din:

  • TVA aferenta vanzarilor de bunuri/prestarilor de servicii;
  • depunerile de TVA pentru vanzarile incasate cu numerar sau prin cardul bancar;
  • transferurile din alte conturi de TVA;
  • transferuri din contul curent deschis fie la aceeasi institutie bancara, fie la trezorerie;
  • sume incasate ca urmare a unor corectii in urma unor erori materiale;
  • sume reprezentand transferul de TVA intre membrii grupului fiscal unic;
  • sume incasate ca urmare a corectarii facturilor sau ca urmare a ajustarii bazei de impozitare a TVA.

 

  • Ce plati pot fi facute din contul de TVA?

Din contul de TVA se pot efectua urmatoarele plati:

  • TVA achitata in contul de TVA al furnizorului;
  • TVA platita la bugetul de stat;
  • transferul in alt cont de TVA al titularului;
  • corectii de TVA pentru care restituirea se efectueaza in alt cont de TVA;
  • corectii aferente ajustarii bazei de TVA ca urmare a corectarii facturilor, pentru care plata se efectueaza intr-un alt cont de TVA;
  • restituiri in contul curent al titularului, in limita alimentarii initiale;
  • sumele reprezentand TVA decontate in cadrul grupului unic.

Prin Ordin al presedintelui ANAF se vor detalia si alte categorii de plati ce pot fi efectuate din acest cont.

  • Ce procedura se aplica pentru incasarile in numerar prin carduri sau substitute de numerar?

Persoanele aflate in sfera de aplicare a sistemului de plata defalcata a TVA, cand incaseaza cu numerar sau prin carduri bancare, au obligatia sa depuna in contul de TVA propriu suma reprezentand TVA aferenta livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii. Termenul de depunere a TVA in contul de TVA este de 7 zile lucratoare.

  • Ce se intampla daca o persoana impozabila inregistreaza in aceeasi zi atat incasari, cat si plati cu numerar?

In ipoteza in care incasarile in numerar sunt mai mari decat platile, se va depune in contul de TVA diferenta intre TVA aferenta incasarilor si TVA aferenta platilor, in termen de 7 zile lucratoare.
Cealalta ipoteza de lucru, cand platile sunt mai mari decat incasarile pentru ca exista deja un sold de casierie, nu este tratata de legiuitor.

10. Care sunt principalele contraventii si cum sunt sanctionate? 

Sunt considerate contraventii urmatoarele fapte:

  • Plata TVA catre furnizori aferenta achizitiilor de bunuri si servicii in alt cont decat contul de TVA al furnizorului, daca nu se efectueaza corectia platii in termen de 7 zile. Contraventia este sanctionata cu amenda stabilita ca procent de 0,06%/zi din suma platita eronat.
  • Plata TVA intr-un alt cont al furnizorului decat cel de TVA, daca eroarea nu este corectata in maxim 30 de zile. Amenda in acest caz este in procent de 50% din suma platita eronat.
  • Necomunicarea contului de TVA catre furnizori si clienti se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei la 4.000 lei.
  • Utilizarea sumelor existente in contul de TVA in alt mod decat cel prevazut de ordonanta se sanctioneaza cu amenda contraventionala in procent de 50% din suma folosita incorect.

Persoanele platitoare de impozit pe profit si microintreprinderile care opteaza pentru plata defalcata a TVA incepand cu 01 octombrie 2017, beneficiaza de o bonificatie de 5% ce se aplica la urmatoarea baza de calcul:
a) impozitul pe venitul microintreprinderii aferent trimestrului al IV- lea 2017;
b) impozitul pe profit aferent trimestrului al IV – lea 2017 pentru contribuabilii platitori de impozit pe profit prin plati anticipate trimestriale egale;
c) pentru o patrime din impozitul pe profit al anului 2017 pentru contribuabilii platitori de impozit pe profit ce determina impozitul in sistem real.

O alta facilitate consta in anularea penalitatilor de intarziere aferente TVA daca contribuabilii au datorii la bugetul de stat reprezentand TVA de plata la data de 30 septembrie 2017.
Ordonanta descrie si procedura de acordare a acestor facilitati.

Institutiile bancare sunt autorizate sa deschida automat conturi de TVA pentru persoanele impozabile interesate. Aceste conturi vor avea in structura lor sintagma “TVA” si atributul “RO”.
Institutiile de credit vor notifica persoanele impozabile asupra deschiderii acestor conturi. Desigur, utilizarea contului este la latitudinea persoanei impozabile. Daca un astfel de cont nu este utilizat timp de 90 de zile, acesta se inchide automat. Din aceste conturi nu se pot elibera sume in numerar.

Read more