Skip to main content Skip to search

Cele mai discutate noutati: Impozitul pe cifra de afaceri si taxa pe solidaritate.

In ultima perioada s-au facut numeroase dezbateri pentru a se stabili forma finala a noului program de guvernare propus de PSD.

Legat de impozitul pe cifra de afaceri, consideram ca sunt slabe sanse ca acesta sa fie adoptat, in primul rand pentru ca intra in conflict cu legislatia si planuri UE  care doreste o aliniere in acest sens, iar in al doilea rand pentru ca ar fi o măsură cu impact negativ care ar defavoriza dezvoltarea economica a Romaniei. Putini sunt cei care considera ca aceasta masura va fi un succes, deoarece va afecta afacerile care au un volum foarte mare  iar profitul merge pe minim, primul efect negativ ar fi scaderea competitivitatii Romaniei in regiune.

In urma unei analize mai amanuntite si a criticilor aduse de mai multi specialisti in domeniu, Liviu Dragnea a declarat saptamana trecuta că impozitul pe cifra de afaceri nu va fi introdus dacă activitatea firmelor care lucreaza corect, va fi afectata in mod direct, corect. In ceea ce priveste taxa de solidaritate urmeaza sa fie testata iar daca efectele nu sunt justificate, pozitive, se vor aduce completari suplimentare.

In prima faza nu s-au oferit informatii legate de pragurile de venituri asupra carora se aplica taxa de solidaritate insa ulterior s-a anuntat ca sunt luate in vizor veniturile peste 14.500 lei iar aceasta va fi de + 25%.

         Dna. Florentina Buzatu,  masteranda in fiscalitate sustine ca “Tinta directa a acestei schimbari se va refleca in deosebi asupra fortei de munca specializata (medici de specialitate, IT-isti, economisti, tot ce tine de domeniul juridic, etc) care vor simti incarcarea cu taxa pe solidaritate si exista sanse foarte mari ca acestia sa prefere plecarea din tara, intr-o zona in care sa nu fie afectati de astfel de taxe”.

 

Read more

Cele mai discutate noutati: Impozitul pe cifra de afaceri si taxa pe solidaritate.

In ultima perioada s-au facut numeroase dezbateri pentru a se stabili forma finala a noului program de guvernare propus de PSD.

Legat de impozitul pe cifra de afaceri, consideram ca sunt slabe sanse ca acesta sa fie adoptat, in primul rand pentru ca intra in conflict cu legislatia si planuri UE  care doreste o aliniere in acest sens, iar in al doilea rand pentru ca ar fi o măsură cu impact negativ care ar defavoriza dezvoltarea economica a Romaniei. Putini sunt cei care considera ca aceasta masura va fi un succes, deoarece va afecta afacerile care au un volum foarte mare  iar profitul merge pe minim, primul efect negativ ar fi scaderea competitivitatii Romaniei in regiune.

In urma unei analize mai amanuntite si a criticilor aduse de mai multi specialisti in domeniu, Liviu Dragnea a declarat saptamana trecuta că impozitul pe cifra de afaceri nu va fi introdus dacă activitatea firmelor care lucreaza corect, va fi afectata in mod direct, corect. In ceea ce priveste taxa de solidaritate urmeaza sa fie testata iar daca efectele nu sunt justificate, pozitive, se vor aduce completari suplimentare.

In prima faza nu s-au oferit informatii legate de pragurile de venituri asupra carora se aplica taxa de solidaritate insa ulterior s-a anuntat ca sunt luate in vizor veniturile peste 14.500 lei iar aceasta va fi de + 25%.

  Dna. Florentina Buzatu, expertul nostru contabil sustine ca “Tinta directa a acestei schimbari se va refleca in deosebi asupra fortei de munca specializata (medici de specialitate, IT-isti, economisti, tot ce tine de domeniul juridic, etc) care vor simti incarcarea cu taxa pe solidaritate si exista sanse foarte mari ca acestia sa prefere plecarea din tara, intr-o zona in care sa nu fie afectati de astfel de taxe”.

 

Read more

Amenzi pentru nerespectarea confidentialitatii datelor. S-au aprobat noile modificari pentru prevenirea incapacitatii de plata.

 

In Monitorul Oficial  511 din 03.07.2017 a fost publicata Legea  155 /2017 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2016 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacităţii de plată.

Printre modificarile aduse se modifica urmatoarele art. :

Art. I:      Art. 2: “Persoanele juridice cu capital integral/majoritar/minoritar de stat au obligația de a întocmi situația privind sumele restante mai vechi de 30 de zile de la emiterea facturii fiscale sau de la scadență, dacă scadența este clar specificată, către orice creditor, respectiv de la orice debitor, persoană juridică, după caz, cu sediul în România”

Art. 4: “Centrul de Pregătire pentru Personalul din Industrie – CPPI Bușteni, instituție publică cu personalitate juridică, cu atribuții în formarea profesională și gestionarea activității de compensare dintre operatorii economici, aflată în subordinea Ministerului Economiei, prin personalul Structurii de compensare a datoriilor din cadrul Sucursalei București, este obligat să asigure păstrarea, stocarea și utilizarea informațiilor, datelor și situațiilor comunicate de operatorii economici în condiții de confidențialitate și siguranță, în scopurile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, pentru prevenirea producerii unor prejudicii sau a lezării intereselor, de orice natură, ale acestora.”

             Art. 5:  “Constituie contravenții, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni, următoarele fapte:

a) neținerea și neactualizarea de către contribuabilul, persoană juridică, a evidenței obligațiilor de plată și a evidenței creanțelor; – amenda de la 500 lei la 1.000 lei;
b) netransmiterea de către contribuabilul, persoană juridică, prin internet la adresa dedicată în acest scop a situației prevăzute la art. 2 în termenele prevăzute la art. 3;  – amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei;
c) nerespectarea de către orice utilizator a îndatoririlor referitoare la confidențialitatea informațiilor, datelor și situațiilor aflate în păstrarea și gestionarea Institutului de Management și Informatică din cadrul Ministerului Industriei și Comerțului – amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei.

Constatarea contravențiilor prevăzute la alin. 1 lit. a) și b) și aplicarea sancțiunilor se efectuează de către persoanele împuternicite din cadrul Ministerului Finanțelor Publice.
Constatarea contravenției prevăzute la alin. 1 lit. c) și aplicarea sancțiunilor se efectuează de către ofițeri ai Inspectoratului General al Poliției Române, din oficiu”.

Art V        “Ordinele de compensare, astfel cum sunt reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 685/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice privind monitorizarea datoriilor nerambursate la scadenţă ale contribuabililor, persoane juridice, în vederea diminuării blocajului financiar şi a pierderilor din economie, şi a Regulamentului de compensare a datoriilor nerambursate la scadenţă ale contribuabililor, persoane juridice, cu modificările şi completările ulterioare, sunt numerotate unic, evidenţa acestora fiind de competenţa Structurii de compensare a datoriilor din cadrul Sucursalei Bucureşti a Centrului de Pregătire pentru Personalul din Industrie – CPPI Buşteni”.

Read more

Efectele aduse de noul program de guvernare. Benefice sau nu?

Programul de guvernare anuntat anterior sufera noi modificari. PSD-ul vine cu noi propuneri:

  • persoanele fizice autorizate nu vor mai plati catre stat contributiile pentru sanatate;
  • reducerea cotei de TVA anuntata pentru ianuarie 2018, de la 19% la 18%, va fi amanata pentru ianuarie 2019;
  • o taxă de solidaritate și o taxă suplimentară pe produsele care afectează sănătatea – fara alte detalii;
  • persoanele care desfasoara activitati individuale – atat PFA cat si alte entitati – vor datora impozit pe venit 10%, fata de 16% cat este in prezent, iar contribuțiile sociale și la sănătate se vor plăti doar ca persoană fizică și nu pe activitatea desfășurată
  • contribuția la asigurările sociale va putea fi plătită direct către un fond de pensii private;
  • va fi implementată procedura depunerii declarațiilor de patrimoniu;
  • o taxă suplimentară pe produsele al căror consum are un impact negativ major asupra sănătății populației;
  • cota 0 la vanzarea locuintelor dispare din proiectul de lege insa, incepand de anul viitor, tranzactiile sub 120 de metri patrati vor avea TVA de 5%;
  • de la 1 ianuarie 2018, firmele vor fi impozitate la cifra de afaceri, in mai multe trepte, si nu la profit cum a fost pana acum;

„Vom introduce impozitarea veniturilor pentru toate companiile din România, (impozit pe cifra de afaceri) începând cu 1 ianuarie 2018. Acest impozit va înlocui impozitul pe profit și va avea 2 sau 3 trepte de impozitare”, se arată în noua variantă a programului de guvernare publicat de PSD în vederea învestirii guvernului Tudose

In ceea ce priveste cotele de impozitare, documentul nu specifica detalii despre despre cotele de impozitare a rulajelor firmelor. Actualmente, impozitul pe profit este de 16%, iar daca profitul este scos din firma prin plata dividendelor, profitul mai este taxat încă o dată, cu 5%.

Expertul nostru contabil, Dna. Eliza Grigore, considera ca „dintre toate mentiunile regasite in proiectul de lege, cele care incurajeaza cel mai mult mediul de afaceri, sunt propunerile pentru reducerea impozitului pe venit la 10 % si a contributiilor la 35%, in schimb aplicarea unui impozit asupra CA precum si taxa de solidaritate nu sunt benefice si vor duce la un dezechilibru si vor avea o multitudine de efecte negative asupra mediului de afaceri, mai ales in cazul multinationalelor ( 39,25% in prezent). „

Read more

Actionarii vor putea scoate dividende din firme trimestrial, 100% din profitul firmei

Zilele trecute a fost adusa in discutie si depusa la Senat, o noua propunerea legislativă a unui grup de 34 de parlamentari de la Putere. Aceasta prevede retragerea trimestriala de dividende din firme, nu o dată pe an, cum se face si in prezent. Pe langa propunerea initiala, Comisia Economică a Senatului a introdus un amendament prin care s-a extins posibilitatea distribuirii trimestriale de dividende pe valoarea întreagă a profitului realizat de firmă pe perioada respectivă din an, si nu doar pe jumatate din profit – asa cum a fost prezentata initial propunerea legislativa.

Amendamentul a fost propus de senatorul PNL Florin Cîțu, iar  Legea 82/1991 a contabilitatii ar urma sa se modifice la art. 19, alineatul 3:

„Repartizarea profitului se înregisrează în contabilitate pe destinații, trimestrial și după aprobarea situatiilor financiare anuale astfel:
(…) În cursul exercițiului financiar opțional până la 100% din profitul contabil net realizat trimestrial, din care se scad orice pierderi raportate și sume depuse în rezerve în conformitate cu cerințele legale sau statutare, respectiv pe baza balanței de verificare. Această repartizare a profitului se efectuează pe baza aprobării Adunării generale a Acționarilor sau Asociaților, după caz (…).

(…) Dupa aprobarea situatiilor financiare anuale cu regularizarea sumelor repartizate in cursul exercitiului financiar; dividendele repartizate si platite in plus in cursul exercitiului financiar se returneaza in termen de 60 de zile de la data aprobarii situatiilor financiare anuale(…)”.

Inițiativa legislativă, cu tot cu amendamente aduse ulterior, a fost adoptată de Senat cu 101 voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere.

Cu toate ca a fost votata si adoptata, pentru a deveni lege, este nevoie să treacă și de Camera Deputaților , promulgată de șeful statului și publicată în Monitorul Oficial.

Concret, patronii si asociatii vor avea posibilitatea sa isi scoata din firme dividende, trimestrial, in cursul anului curent. Practic, in prezent, un om de afaceri isi poate lua dividendele o data pe an, iar propunerea legislativa ar da posibilitatea firmelor sa faca si distribuiri in timpul anului. Noile amendamente schimba inclusiv documentele necesare care permit luarea de dividende.

 

 

 

 

Read more

Stiati care sunt limitele de deductibilitate ale unor categorii de cheltuieli care intra la calculul rezultatului fiscal?

 

Cheltuieli de protocol in limita de 2%;
Baza de calcul la care se aplica cota de 2% este profitul contabil la care se adauga cheltuielile cu impozitul pe profit si cheltuielile de protocol. Tot in cadrul cheltuielilor de protocol se includ si cheltuielile inregistrate cu taxa pe valoarea adaugata colectata potrivit prevederilor titlului VII, pentru cadourile oferite de contribuabil, cu valoare mai mare de 100 lei.
Cheltuieli sociale in limita unei cote de pana la 5%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Codului muncii.

Intra sub incidenta acestei limite urmatoarele:
1. ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru proteze, ajutoarele pentru pierderi produse in gospodariile proprii, ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament;
2. cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor unitati aflate in administrarea contribuabililor, precum: crese, gradinite, scoli, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti si altele asemenea;
3. cheltuielile reprezentand: cadouri in bani sau in natura, inclusiv tichete cadou oferite salariatilor si copiilor minori ai acestora, servicii de sanatate acordate in cazul bolilor profesionale si al accidentelor de munca pana la internarea intr-o unitate sanitara, tichete de cresa acordate de angajator in conformitate cu legislatia in vigoare, contravaloarea serviciilor turistice si/sau de tratament, inclusiv transportul, acordate de angajator pentru salariatii proprii si membrii lor de familie, precum si contributia la fondurile de interventie ale asociatiilor profesionale ale minerilor;
4. alte cheltuieli cu caracter social efectuate in baza contractului colectiv de munca sau a unui regulament intern;

NOTA: Valorea nominala a unui tichet de cresa pentru semestrul I 2017, incepand cu luna mai 2017, este de 440 lei. Din mai 2017, valoarea unui tichet de masa nu poate depasi suma de 15,09 lei.

 

Cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu sunt deductibile in limita corespunzătoare suprafeţelor construite prevăzute de Legea locuinţei 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se majorează din punct de vedere fiscal cu 10%.

Cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv in scopul activitatii economice sunt deductibile in procent de 50%, daca autoturismele au  o masă totală maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, aflate în proprietatea sau în folosinţa contribuabilului. Aceste cheltuieli sunt integral deductibile pentru situaţiile în care vehiculele respective se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:

  1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi servicii de curierat;
  2. vehiculele utilizate de agenţii de vânzări şi de achiziţii;
  3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;
  4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea către alte persoane sau pentru instruire de către şcolile de şoferi; 5. vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.

Cheltuielile care intră sub incidenţa acestor prevederi nu includ cheltuielile privind amortizarea.

Read more

300.000 de lei – noul plafon de TVA!

Un nou proiect aprobat de Senat: Se va marit plafonul de scutire de TVA de la 220.000 lei la 300.000 lei.

Un nou document a fost adoptat azi de Senat si va ajunge curand pentru votul final, la Camera Deputatilor. Documentul inscrie noi reguli pentru înregistrarea în scopuri de TVA a persoanelor impozabile care au statutul de microintreprindere.

Prin urmare, persoanele impozabile înființate pana la 1 ianuarie 2017 si care nu vor depăși plafonul  în perioada 1 ianuarie 2017 si data de 1 a lunii următoare celei în care va intra în vigoare actul normativ, vor fi obligate să solicite codul de TVA doar dacă vor realiza o cifra de afaceri de  cel puțin 300.000 de lei până la finalul anului în curs. La determinarea acestui plafon va fi luată în considerare și cifra de afaceri realizată în perioada de referință. Înregistrarea in scop de TVA va fi obligatorie și pentru acele firme mici ce nu vor atinge plafonul indicat în perioadă menționată anterior, dar îl vor depăși pe cel de 300.000 de lei până la 31 decembrie 2017.

Agentii economici care se vor constitui dupa data intrarii in vigoare a noilor prevederi, vor fi obligati sa plateasca TVA in cazul in care pana la finalul anului 2017, vor depasi Totodată, persoanele impozabile care se vor constitui după data de 1 a lunii următoare intrării în vigoare a noilor prevederi vor fi obligate să plătească TVA doar în cazul în care vor avea, de la înființare și până la final de 2017, o cifră de afaceri de cel puțin 300.000 de lei. Firmele care sunt inregistrate in scopuri de TVA, si care au depasit plafonul de 220.000 de lei, incepand cu data de 1 a lunii urmatoare celei in care va intra in vigoare noua prevedere, poate solicita scoaterea de la TVA atata timp cand nu a depasit plafonul de 300.000 lei.

In 2012, plafonul TVA – ului a fost majorat de la 35.0000 la 65.000 de euro (220.0000 lei). Pentru ca Romania a trebuit sa se adapteze normelor europene in vigoare, masura a fost luată prin intermediul Deciziei nr. 2012/181/UE, ce a fost transpusă în legislația națională prin Ordonanța de urgență nr. 24/2012, și a fost valabilă până la finalul anului 2014. Autoritățile autohtone au făcut în acea perioadă demersurile necesare pentru a obține prelungirea derogării obținute pentru aplicarea plafonului de 220.000 de lei, iar această prelungire, pentru trei ani, este valabilă până la 31 decembrie 2017.

Plafonul de înregistrare în scopuri de TVA din Romania este unul dintre cele mai ridicate la nivelul Uniunii Europene. Majoritatea statelor membre au plafoane cuprinse intre 15.000 euro si 40.000 euro. Exceptie face Marea Britanie care are un plafon de aproximativ 111.000 de euro.

De altfel, în lipsa unei aprobări din partea autorităților europene, de la 1 ianuarie 2018 ar trebui să se revină la plafonul anterior de scutire (35.000 de euro), în contextul în care cel de 65.000 de euro (220.000 de lei) este valabil până la finalul lui 2017.

Cine poate cere scutirea de la plata TVA???

Persoanele impozabile nou infiintate  pot beneficia de aplicarea regimului special de scutire daca in estimarea anuala, declara ca cifra afaceri va fi sub plafonul stabilit de noile prevederi.

 

Read more

NEWS: Din iulie, mii de firme trec de la impozit specific la microîntreprindere.

Din iulie, mii de firme trec de la impozit specific la microîntreprindere.

 

De la inceptul anului 2017, s-a introdus un nou tip de impozit. Acesta vine cu avantaje pentru anumite companii și le dezavantajează semnificativ pe altele.

Activitatile reglementate de Legea nr. 170/2016 , sunt corespunzătoare codurilor CAEN:

  • 5510– “Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare”;
  • 5520– “Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată”;
  • 5530– “Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere”;
  • 5590– “Alte servicii de cazare”;
  • 5610– “Restaurante”;
  • 5621– “Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente”;
  • 5629– “Alte servicii de alimentaţie n.c.a.”;
  • 5630– “Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor”.

Desi trecerea la impozitul specific a fost una anevoioasa si normele au aparut cu intarziere, agentii economici care au intrat sub incidenta legii, s-au conformat.

De curand, in urma unei analize mai amanuntite si in urma diverselor nemultumiri ridicate de contribuabili, se preconizeaza ca din vara, mai exact din iulie, persoanele juridice care desfasoara activitati economice care intrau sub incidenta Legii nr. 170/2016 –  vor trece din nou la impozitul pe microintreprindere.

Read more

News: NOI ORDONANŢE DATE DE GUVERNUL ROMÂNIEI

In Monitorul Oficial 438 / 13.06.2017 a fost publicata OUG 42 / 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscal, ce aduce modificari/completari referitoare la schimbul automat de informatii, domeniul de aplicare şi condiţiile schimbului automat obligatoriu de informaţii cu privire la raportul pentru fiecare ţară în parte.

Prezenta ordonanță de urgență întră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția prevederilor art. I pct. 9, care intră în vigoare în termen de 10 zile de la data publicării.

Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

  1. La articolul 286, litera i)se modifică și va avea următorul cuprins:
  2. i)schimb de informații automat:
  3. în sensul art. 291 alin. (1), art. 2911și al art. 2913, comunicarea sistematică a informațiilor predefinite către alt stat membru, fără cerere prealabilă, la intervale regulate prestabilite. În sensul art. 291 alin. (1), prin informații disponibile se înțelege informațiile din dosarele fiscale ale statelor membre care comunică informațiile respective, ce pot fi accesate în conformitate cu procedurile de colectare și de procesare a informațiilor din acel stat membru;
  4. în sensul art. 291 alin. (4), comunicarea sistematică a informațiilor predefinite referitoare la rezidenții din alte state membre către statul membru de rezidență relevant, fără cerere prealabilă, la intervale regulate prestabilite;
  5. în sensul oricăror altor dispoziții din prezentul capitol, cu excepția prevederilor art. 291 alin. (1) și (4), art. 2911și art. 2913, comunicarea sistematică de informații predefinite furnizate în conformitate cu pct. 1 și 2.

În sensul art. 291 alin. (4) și (7), art. 304 alin. (2) și art. 308 alin. (2) și (3), orice termen scris cu inițială majusculă are sensul atribuit conform definițiilor corespunzătoare prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul cod. În sensul art. 2913 și al anexei nr. 3 la prezentul cod, orice termen scris cu inițială majusculă are sensul atribuit conform definițiilor corespunzătoare prevăzute în această anexă.”

  1. După articolul 2912se introduce un nou articol, articolul 2913, cu următorul cuprins:

Art. 2913. – Domeniul de aplicare și condițiile schimbului automat obligatoriu de informații cu privire la raportul pentru fiecare țară în parte

(1) O societate-mamă finală a unui grup de întreprinderi multinaționale care își are rezidența fiscală în România sau o altă entitate raportoare, în conformitate cu secțiunea II din anexa nr. 3 la prezentul cod, au obligația să depună un raport pentru fiecare țară în parte, pentru fiecare an fiscal de raportare, în termen de 12 luni de la ultima zi a anului fiscal de raportare a grupului de întreprinderi multinaționale, în conformitate cu secțiunea II din anexa nr. 3 la prezentul cod.

(2) Autoritatea competentă din România care primește raportul pentru fiecare țară în parte prevăzut la alin. (1) transmite, prin intermediul schimbului de informații automat și în termenul stabilit la alin. (4), raportul pentru fiecare țară în parte oricărui altui stat membru în care, pe baza informațiilor din raportul pentru fiecare țară în parte, una sau mai multe entități constitutive din grupul de întreprinderi multinaționale al entității raportoare își au rezidența fiscală sau sunt supuse impozitării pentru activitatea economică desfășurată prin intermediul unui sediu permanent.

(3) Raportul pentru fiecare țară în parte trebuie să conțină următoarele informații cu privire la grupul de întreprinderi multinaționale:

  1. a)informații agregate referitoare la suma veniturilor, profitul/pierderile anterioare impozitării veniturilor, impozitul pe venit plătit, impozitul pe venit acumulat, capitalul declarat, profitul nedistribuit, numărul de salariați și imobilizările corporale, altele decât numerarul sau echivalentele de numerar pentru fiecare jurisdicție în care își desfășoară activitatea grupul de întreprinderi multinaționale;
  2. b)identificarea fiecărei entități constitutive din grupul de întreprinderi multinaționale, precizând jurisdicția în care își are rezidența fiscală respectiva entitate constitutivă și, în cazul în care este diferită de respectiva jurisdicție de rezidență fiscală, jurisdicția potrivit legislației în temeiul căreia este organizată respectiva entitate constitutivă și natura principalei sau principalelor activități economice ale respectivei entități constitutive.

(4) Transmiterea are loc în termen de 15 luni de la ultima zi a anului fiscal al grupului de întreprinderi multinaționale la care se referă raportul pentru fiecare țară în parte. Primul raport pentru fiecare țară în parte se transmite pentru anul fiscal al grupului de întreprinderi multinaționale care începe de la data de 1 ianuarie 2016 sau ulterior acestei date, în termen de 18 luni de la ultima zi a anului fiscal respectiv.”

  1. La articolul 299, după alineatul (5)se introduc trei noi alineate, alineatele (6)-(8), cu următorul cuprins:

(6) Prin excepție de la prevederile alin. (1)-(4), informațiile comunicate de statele membre între ele în temeiul art. 2913 sunt utilizate în scopul evaluării riscurilor de nivel înalt aferente prețurilor de transfer și a riscurilor aferente erodării bazei impozabile și transferului profiturilor, inclusiv al evaluării riscului de neconformare de către membrii grupului de întreprinderi multinaționale la normele aplicabile în materie de prețuri de transfer și, după caz, în scopul analizelor economice și statistice.

(7) Ajustarea prețurilor de transfer de către autoritățile fiscale din statul membru destinatar nu se bazează pe informațiile care fac obiectul schimbului în temeiul art. 2913.

(8) Autoritatea competentă din România poate utiliza informațiile primite, în temeiul art. 2913, de la celelalte autorități competente din statele membre, ca bază pentru efectuarea de cercetări suplimentare ale acordurilor prealabile privind prețul de transfer prevăzute la art. 52, ale grupului de întreprinderi multinaționale sau ale altor aspecte de natură fiscală în cursul unui control fiscal și pot fi făcute ajustări corespunzătoare ale venitului impozabil al entității constitutive.”

  1. La articolul 303, alineatul (7)se modifică și va avea următorul cuprins:

(7) Regimul lingvistic adoptat de Comisia Europeană, în temeiul art. 20 alin. (5) al Directivei 2011/16/UE, nu împiedică autoritatea competentă din România să comunice informațiile menționate la art. 2911 și 2913 în limba română. Cu toate acestea, regimul lingvistic respectiv poate prevedea ca elementele esențiale ale unor astfel de informații să fie trimise, de asemenea, într-o altă limbă oficială și de lucru a Uniunii Europene.”

  1. La articolul 303, după alineatul (7)se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins:

(8) Schimbul de informații automat cu privire la raportul pentru fiecare țară în parte în conformitate cu prevederile art. 2913 se efectuează utilizând formularul-tip aprobat prin ordin al președintelui A.N.A.F.”

  1. La articolul 304, după alineatul (3)se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1), informațiile comunicate în temeiul art. 2913 alin. (2) se furnizează exclusiv prin mijloace electronice utilizând rețeaua CCN.”

  1. La articolul 306, alineatul (3)se modifică și va avea următorul cuprins:

(3) Autoritatea competentă din România transmite Comisiei Europene o evaluare anuală a eficacității schimbului de informații automat prevăzut la art. 291, 2911 și 2913, precum și rezultatele practice obținute, utilizând formularul și condițiile de transmitere adoptate de către Comisia Europeană, conform art. 23 din Directiva 2011/16/UE.”

  1. La articolul 336 alineatul (1), după litera ț)se introduc două noi litere, literele u) și v), cu următorul cuprins:
  2. u)depunerea cu întârziere de către entitățile raportoare a raportului pentru fiecare țară în parte, potrivit art. 2913 (1), sau transmiterea de informații incorecte ori incomplete;
  3. v)nedepunerea de către entitățile raportoare a raportului pentru fiecare țară în parte, potrivit art. 2913 (1).”
  4. La articolul 336 alineatul (2), după litera k)se introduc două noi litere, literele l) și m), cu următorul cuprins:
  5. l)cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei în cazul săvârșirii faptelor prevăzute la alin. (1) lit. u);
  6. m)cu amendă de la 70.000 lei la 100.000 lei în cazul săvârșirii faptelor prevăzute la alin. (1) lit. v).”
  7. După anexa nr. 2se introduce o nouă anexă, anexa nr. 3, având conținutul prevăzut în anexa la prezenta ordonanță de urgență.

Art. II. –

Modelul și conținutul raportului pentru fiecare țară în parte prevăzut la art. 2913 alin. (1) și ale notificărilor prevăzute în anexa nr. 3, secțiunea a II-a, pct. 7 și 8 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, se aprobă prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Art. III. –

Prezenta ordonanță de urgență întră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția prevederilor art. I pct. 9, care intră în vigoare în termen de 10 zile de la data publicării.

 

 

 

In Monitorul Oficial 440 / 14.06.2017 a fost publicata  Legea 136 / 2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2016 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar – fiscal, ce modifica art. 60, pct 3 din Codul fiscal si adauga prevederi noi ref la aplicare banderole si restituiti speciale accize neormonizate.

Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 32 din 28 iunie 2016 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar- fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 488 din 30 iunie 2016, cu următoarele modificări și completări:

  1. La articolul I punctul 1, punctul 3 al articolului 60 se modifică și va avea următorul cuprins:
  2. persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3), ca urmare a desfășurării activității de cercetare-dezvoltare și inovare, definită conform Ordonanței Guvernului nr. 57/2002privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, potrivit procedurii stabilite prin ordin comun al ministrului finanțelor publice și al ministrului cercetării și inovării, în următoarele condiții:
  3. a)scutirea se acordă pentru toate persoanele care sunt incluse în echipa unui proiect de cercetare-dezvoltare și inovare, astfel cum este definit în Ordonanța Guvernului 57/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, cu indicatori de rezultat definiți;
  4. b)scutirea se acordă în limita cheltuielilor cu personalul alocat proiectului de cercetare-dezvoltare și inovare, evidențiate distinct în bugetul proiectului;
  5. c)statul de plată aferent veniturilor din salarii și asimilate salariilor, obținute de fiecare angajat din activitățile desfășurate în proiectul de cercetare-dezvoltare și inovare, se întocmește separat pentru fiecare proiect.”
  6. Laarticolul I, după punctul 5 se introduc două noi puncte, punctele 6 și 7, cu următorul cuprins:
  7. La articolul 423, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

(3) Antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat sau importatorul autorizat are obligația să asigure ca banderolele să fie aplicate la loc vizibil, pe ambalajul individual al produsului accizabil, astfel încât deschiderea ambalajului să deterioreze banderola, iar timbrele să fie aplicate la loc vizibil, pe ambalajul individual al produsului accizabil, astfel încât timbrul să nu poată fi îndepărtat de pe ambalaj fără a fi deteriorat.»

  1. După articolul 448 se introduc două noi articole, articolele 4481și 4482, următorul cuprins:

Art. 4481. – Excepție de la regimul accizelor nearmonizate

Prin excepție de la prezentul capitol, pentru produsele prevăzute la art. 439 alin. (2) lit. a), fabricate în antrepozite fiscale de producție din România, se aplică în mod corespunzător prevederile art. 339-341 și ale secțiunilor a 3-a, a 9-a și a 16-a de la capitolul I – Regimul accizelor armonizate, titlul VIII – Accize și alte taxe speciale.

Art. 4482. – Restituiri speciale

(1) Pentru produsele prevăzute la art. 439 alin. (2) lit. a), fabricate în antrepozite fiscale de producție din România, accizele nearmonizate aferente, virate la bugetul de stat, pot fi restituite la solicitarea antrepozitarilor autorizați care livrează aceste produse în alte state membre ori le exportă.

(2) Cuantumul sumei restituite potrivit alin. (1) nu poate depăși suma efectiv plătită la bugetul de stat.

(3) Modalitatea și condițiile de acordare a restituirii prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin normele metodologice.»”

Art. II. –

(1) Prin derogare de la prevederile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, prevederile art. I intră în vigoare la 3 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Prevederile art. 60 pct. 3 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin prezenta lege, se aplică începând cu veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor aferente lunii următoare intrării în vigoare a prezentei legi.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

 

Read more

In 12 iunie 2017, in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 a fost publicată Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie.

La mijlocul lunii mai 2017, parlamentarii au decis  sa inlocuiasca cadrul legal al asigurărilor obligatorii auto. Punctual, ordonanța aplicabilă inca din septembrie 2016 va fi abrogată și înlocuită de o lege a asigurărilor RCA, aceasta din urmă fiind publicată  în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 431 la data de 12 iunie 2017.

Noua reglementare va intra în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial.

Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie va reglementa, in proportie de 90%, aceleași aspecte incluse în OUG nr. 54/2016, avand însă mici modificări față de dispozițiile valabile în prezent. Documentul conține prevederi despre:

 

  • domeniul aplicării asigurării RCA;
  • persoanele care au obligația să încheie contracte RCA;
  • limitele teritoriale la aplicarea asigurării RCA;
  • limitele de răspundere;
  • obligațiile asiguratului;
  • obligațiile asigurătorului RCA;
  • riscurile acoperite de asigurarea RCA
  • excluderile;
  • elementele privind stabilirea și plata despăgubirilor;
  • verificarea asigurării RCA;
  • facilitățile și penalizările aplicabile asiguraților și asigurătorilor;
  • organizarea și funcționarea Biroului Asigurătorilor din România.

Legea realizează integrarea reglementării RCA la nivelul Uniuni Europene, având totodată numeroase norme conflictuale (care reglementează conflictele de legi).

Read more